PSD a blocat modernizarea legilor electorale

S-a discutat foarte mult atat in presa, in zona analistilor politici, cat si in interiorul clasei politice romanesti, despre necesitatea modificarii actualei legislatii electorale, in special a celei care vizeaza alegerile parlamentare si prezidentiale – chestiune care, de altfel, intereseaza foarte mult si electoratul, cum a reiesit din sondajele de opinie. Inca de cand a fost elaborata Legea electorala in 1990 – revizuita in 1992 – nu a fost prea clar de ce Romania avea nevoie de un sistem parlamentar bicameral, mai ales ca, prin lege, Senatul si Camera Deputatilor aveau aceleasi atributii, acest fapt constituind o frana serioasa in desfasurarea procesului legislativ. Principalele chestiuni puse in discutie in legatura cu legislatia electorala vizeaza: sistemul de vot, sistemul parlamentar, numarul parlamentarilor, decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidentiale, finantarea partidelor politice in campania electorala, Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorala Permanenta, acreditarea observatorilor la alegeri.

Votul uninominal nu e -compatibil- cu clientela politica

Cele mai dezbatute propuneri de modificare a legislatiei electorale au fost cele care se refera la votul uninominal si pragul electoral. Totusi, oricat de juste sau ciudate sunt propunerile de modificare a legislatiei electorale, adoptarea acestora depinde de vointa majoritatii parlamentare a momentului, chestiune care a fost evidenta si in cadrul Comisiei speciale parlamentare de elaborare, dezbatere si validare a propunerilor de modificare a Legii alegerilor parlamentare. Astfel ca, in timp ce reprezentantii Aliantei PNL-PD au propus votul uninominal in varianta mixta, 50% vot uninominal si 50% pe liste de partid, la ambele Camere – reprezentantii Partidului Social Democrat au sustinut votul uninominal doar pentru Senat. Cum se stie, dezbaterile nu au dus la nici un rezultat pozitiv, votul uninominal fiind respins, urmand, probabil, ca in cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului de la sfarsitul lunii august sa fie parafata decizia Senatului. Asociatia Pro Democratia a argumentat introducerea votului uninominal prin aceea ca se produce responsabilizarea celui ales si se stabileste un raport autentic intre alegatori si candidati, eliminandu-se in buna parte posibilitatea de frauda si de coruptie – respectiv obtinerea locului in Parlament prin cumpararea unui loc eligibil pe listele de partid. De altfel, Pro Democratia, impreuna cu alte organizatii civice, a initiat un program intitulat – Pentru un Parlament curat – si proiectul – Voteaza cu ochii deschisi – initiative care vizeaza impiedicarea alegerii unor candidati cu antecedente de coruptie. Asociatia a propus la un moment dat – pentru simplificarea procesului electoral – inlocuirea tuturor legilor care reglementeaza organizarea si desfasurarea alegerilor, cu o singura lege, respectiv Codul electoral. Concomitent, a propus si guvernul un proiect legislativ pentru modificarea Legii 68/1992, de alegere a deputatilor si senatorilor, dar acest proiect guvernamental subordona Autoritatea Electorala Permanenta puterii politice.

Autoritatea Electorala Permanenta e subordonata puterii politice

Oricum, pana la urma, tot la acest lucru s-a ajuns cum s-a vazut si la alegerile locale, cand Autoritatea Electorala Pemanenta a fost legiferata si constituita in pripa, conducerea ei fiind dominata de reprezentantii partidului de guvernamant, ca de altfel si componenta Biroului Electoral Central. Pentru ca aceasta situatie sa nu se mai repete la alegerile parlamentare si prezidentiale din toamna, opozitia politica si societatea civila incearca sa determine adoptarea de amendamente care sa puna legislatia electorala in postura de a oferi egalitate de sanse tuturor competitorilor electorali. In ceea ce priveste sistemul parlamentar, este foarte evidenta, in acest moment, necesitatea desfiintarii uneia dintre cele doua Camere ale Parlamentului si adoptarea unui sistem unicameral sau macar sa existe o deosebire de substanta intre atributiile celor doua Camere, dar asa ceva se poate obtine numai prin noi modificari ale Constitutiei. Din cauza nevoii de a-si satisface clientela politica, se pare insa ca partidul de guvernamant face tot posibilul sa mentina actualul sistem parlamentar bicameral, caz in care opozitia parlamentara – Alianta PNL-PD in principal – va incerca ca macar sa determine micsorarea numarului de parlamentari, respectiv de deputati. Analistul politic Cristian Parvulescu a mai reliefat o serie de amendamente pe care Asociatia Pro Democratia intentioneza sa le sustina pentru a fi discutate la dezbaterea finala asupra legislatiei electorale de la Camera Deputatilor din sesiunea parlamentara extraordinara de la sfarsitul lunii august.

Pro Democratia cere ca alegatorii sa voteze doar in zona unde domiciliaza

Amendamentele Pro Democratia vizeaza chestiuni in aparenta de amanunt, dar care vor conta foarte mult in desfasurarea procesului electoral din toamna. Astfel, Parvulescu crede ca trebuie facut in asa fel ca alegatorii sa voteze doar in sectiile din circumscriptiile unde-si au domiciliul, altfel existand posibilitatea de frauda. Singura varianta admisibila ar putea fi votul prin corespondenta – care sa inlocuiasca practica urnelor volante – dar si aici trebuie aduse o serie de corecturi, cum ar fi asigurarea confidentialitatii acestei corespondente. De asemenea, ar trebui eliminat asa-numitul sistem – de suveica – prin care votantii au posibilitatea sa foloseasca buletine de vot in dublu exemplar, ceea ce creeaza iar premise propice pentru frauda. Dintre amendamentele cu o rezonanta mai mare, singurul care mai poate fi adoptat de Camera Deputatilor, la sfarsitul lunii august, este cel care prevede diminuarea numarului de parlamentari la cele doua Camere, diminuare care va avea loc si de la sine, dar nesemnificativ, deoarece aceasta va fi determinata doar de relativa scadere a numarului de locuitori ai Romaniei.

Alianta D.A. incerca inca sa blocheze candidatura lui Iliescu pe listele PSD

Parlamentarul liberal Nicolae Vlad Popa – membru al Comisiei speciale parlamentare care se ocupa de modificarea legislatiei electorale – ne-a declarat ca Alianta D.A. va mai incerca sa faca ceva pentru a bloca posibilitatea deschisa prin votul Senatului, anume aceea ca actualul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, sa poata candida ca independent pe listele Partidului Social Democrat. Pe de alta parte, parlamentarii liberali ar putea sustine prevederea ca, pe listele pentru Parlament ale partidelor politice, sa figureze o treime candidati femei si tineret.

Faptul ca amendamentele importante formulate de partidele din opozitia parlamentara la legislatia electorala au fost deja respinse prin votul majoritatii din Comisia de specialitate a Parlamentului si prin votul Senatului nu inseamna ca aceste propuneri nu vor fi reiterate si in luna august, fie si numai pentru constientizarea electoratului si observatorilor fata de conditiile de vot decise de actuala putere politica.

Finantarea campaniei electorale a partidelor ramane netransparenta

In ceea ce priveste controlul asupra finantarii campaniei electorale a partidelor politice si candidatilor independenti, aici se va recurge la sesizarea Curtii de Conturi, in sensul ca aceasta sa solicite rapoarte urgente asupra cheltuielilor din partea partidelor pentru asigurarea unei transparente totale a acestui proces. Cat despre cele doua autoritati care sunt menite sa asigure buna desfasurare a alegerilor generale – respectiv Autoritatea Electorala Permanenta si Biroul Electoral Central – se impune depolitizarea acestora. Pratic, Parlamentul ar trebui sa redefineasca procedura de numire a membrilor Autoritatii Electorale, in asa fel incat sa nu mai existe posibilitatea ca acest for, considerat simbol al echidistantei electorale, sa mai fie controlat si manipulat de partidul de guvernamant. In acest sens, alte doua reprezentante ale societatii civile – Societatea Academica Romana si Institutul pentru Politici Publice – au initiat o campanie care vizeaza asigurarea unui proces electoral corect la alegerile parlamentare si prezidentiale din toamna. Pe de alta parte, desi nu intra in competenta legislatiei electorale, este foarte important pentru desfasurarea unor alegeri corecte ca electoratul sa fie foarte bine informat, mai ales in mediul rural. Si nici problema dosarelor de securitate ale candidatilor nu este de neglijat. Asa ca legislatia electorala, buna sau rea, va trebui oricum completata prin eforturile societatii civile, ale organismelor nonguvernamentale, ale mass-media, pentru ca o buna parte a electoratului – cel din mediul rural – sa nu mai poata fi manipulat de administratia controlata de puterea politica. La urma urmei, nu e vorba decat de o aliniere a legislatiei si practicilor electorale la nivelul baremului european, chestiune care constituie si ea o cerinta a integrarii europene, desi nu e formulata explicit.

Informarea corecta si la zi asigura alegeri cu adevarat libere

Lipsa de informare adecvata a electoratului constituie o forma de frauda destul de discreta, dar foarte eficienta, mai ales intr-o societate aflata in tranzitie politica si economica. Tot aici poate fi specificata si importanta sondajelor de opinie care, in ultima vreme, prin prognozele mai mult decat capricioase, au dus la scaderea credibilitatii institutelor si sociologilor din domeniu.

Oricum, desi actuala putere politica s-a straduit din rasputeri – si a reusit – sa impuna reglementarile electorale pe care le-a dorit pentru alegerile locale, totusi, cum s-a vazut, electoratul roman nu s-a lastat manipulat si autoritatile locale controlate de guvern nu au reusit sa ajute prea tare candidatii patidului de guvernamant. Probabil ca, dupa aceste alegeri generale din toamna si inaintea finalizarii procesului de integrare europeana, se vor examina mai serios: actualul sistem electoral si practicile de informare a electoratului, pentru consolidarea procesului democratic in Romania.

Sesiune extraordinara pentru legile electorale

-Seriozitatea- cu care alesii notri au tratat in ultima vreme Parlamentul a determinat mai multe partide sa ceara convocarea unei sesiuni extraordinare la sfarsitul lunii august pentru a finaliza pachetul legilor electorale, lasat de izbeliste in ultima vreme de parlamentari. Reprezentantii UDMR, PUR si PRM au inclus aceasta solicitare si pe lista temelor cu care s-au prezentat la Cotroceni saptamana trecuta, la discutiile cu Ion Iliescu. De asemenea, si liderii PSD s-au aratat interesati de o sesiune extraordinara, in care ar dori sa se discute, pe langa legile electorale, si cele 30 de restante legislative in domeniul integrarii europene.

In privinta stadiului legiferarii proiectelor legislative privind alegerile parlamentare si prezidentiale, presedintele PUR, Dan Voiculescu, a precizat ca partidul pe care il conduce nu a avut prea multe lucruri de spus, deoarece nu este reprezentat in comisia de elaborare a acestora. Totusi, liderii PUR au prezentat urmatoarele propuneri: instituirea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor, reducerea substantiala a numarului parlamentarilor, eliminarea posibilitatii ca membrii guvernului sa fie si parlamentari. Cum aceste propuneri au picat de mult la votul din Comisia parlamentara insarcinata cu elaborarea acestor legi este greu de crezut ca vor fi reluate la dezbaterile in plen.