PSD nu reuşeşte să lămurească opinia publică în legătură cu poziţia pe care o are în cateva probleme de actualitate acută. Se duce sau nu se duce la întalnirea de la guvern pe tema strategiei postaderare? În urmă cu cateva zile, vicepreşedintele Cristian Diaconescu spunea că liderii partidului -se gandesc serios- să se ducă. Nuanţele au fost mai tare accentuate de Mircea Geoană, care a declarat că nu se va duce dacă nu are certitudinea că documentul care va fi discutat reprezintă strategia comună a guvernului. Pe urmă, moţiunea de cenzură. O va depune sau nu? -În funcţie de conjunctură-, spune Mircea Geoană. Păi în funcţie de ce altceva?! Analizele publice ale lui Ion Iliescu duc la concluzia sprijinirii unui guvern minoritar PNL. Cristian Diaconescu anunţă că, în curand, moţiunea va fi depusă. Mircea Geoană declară drept principale obiective ale PSD pentru 2007 caştigarea alegerilor europarlamentare şi înlăturarea guvernării de dreapta.
Politica aceasta duplicitară este specifică mai degrabă unui partid care se străduie să rămană în parlament, nu principalei formaţiuni de opoziţie care ţinteşte preluarea puterii.
Întalnirea de la Bran – o reuniune de castă
Reuniunea staff-ului PSD de la sfarşitul săptămanii trecute, care a avut loc la Bran, a fost, aşa cum ziarul -Curentul- comenta încă de la începutul manifestării, doar un prilej de socializare. Scopul principal, care se pare că într-o bună măsură a fost atins, a fost acela de a strange o echipă în jurul lui Mircea Geoană. Proaspăta vedetă a PSD, noul secretar general Titus Corlăţean (foto), a fost şi el unul dintre participanţi. Adoptat de grupul de la Cluj şi propulsat în locul lui Miron Mitrea, el a fost o prezenţă care a confirmat caracterul de castă al întalnirii. De la care au lipsit nu numai Ion Iliescu, dar şi alte nume sonore ale partidului. De fapt este greu de definit ce anume a reprezentat evenimentul organizat de principalul partid de opoziţie. Statutar el nu are nici un fel de valenţă. În consecinţă, hotărarile luate acolo, cate şi cum au fost luate, nu pot avea, practic, valoare în viaţa de partid. Ele ar urma să fie validate într-o şedinţă de Birou Permanent (probabil marţi). Apare în mod firesc întrebarea de ce nu s-au discutat problemele, legate de strategia partidului, de departamentele de specialitate, aşa-zisul guvern din umbră, direct în şedinţa Biroului Permanent Naţional? Ce rost a avut această deplasare în zona tenebrelor castelului Contelui Dracula? Cel mai plauzibil răspuns este că Mircea Geoană şi echipa pe care o vrea în jurul său au dorit să facă o demonstraţie de forţă în faţa partidului. Maine, ei vor prezenta în faţa BPN un pachet de decizii, chiar dacă unele dintre ele în fază de schiţă, care vor trebui înghiţite ca pe o aspirină. La acest eveniment, gen minivacanţă, a fost şi consilierul israelian Ron Werber, care a ţinut un discurs – spun unii dintre participanţi, plictisitor – în care le-a spus pesediştilor că trebuie să treacă la acţiune concretă, să nu mai teoretizeze şi să se orienteze către contactul direct cu alegătorii.
Indiferent de valoarea discuţiilor purtate, indiferent de justeţea hotărarilor la care s-a ajuns la ceas de seară în munţi, este clar că a fost vorba despre o întalnire de castă. Semnalul care s-a vrut a fi transmis, în special persoanelor avizate din partid, nu atat opiniei pulice, a fost -aici este puterea, aici se fac jocurile importante-. Din acest punct de vedere, strategia este destul de transparentă. Se spune că nu s-au luat decizii – nici nu s-ar fi putut lua din perspectiva statutului – dar au fost discutate subiecte extrem de sensibile, nu numai pentru PSD, dar pentru toate partidele. Unul dintre ele sunt alegerile europarlamentare. Titus Corlăţean se pare că va coordona campania. S-a mai discutat şi despre liste şi despre criteriile de selectare a candidaţilor pentru Parlamentul Uniunii Europene. Mare parte dintre ele vor fi transpuse din criteriile valabile la Partidul Socialiştilor Europeni. A fost creionată o strategie de campanie pentru scrutinul din mai.
Guvernul din umbră – 15 departamente
S-a discutat despre departamentele de specialitate, 15 la număr, care corespund domeniilor de activitate ale ministerelor, formand un guvern din umbră pesedist. Majoritatea acestor departamente vor fi conduse de cate un vicepreşedinte. Şi viitorul lor a fost schiţat. Fiecare dintre cei 15 vicepreşedinţi aleşi la congresul din 10 decembrie va coordona atat un domeniu de activitate, cat şi două sau trei filiale. Această formulă se va aplica atat vicepreşedinţilor aleşi pe regiuni, care nu aveau domenii de activitate, cat şi celor aleşi pe domenii de activitate, care nu aveau filiale în grijă. Este greu de înţeles care va mai fi, în aceste condiţii, diferenţa dintre cele două tipuri de vicepreşedinţi şi de ce a fost atunci nevoie ca delegaţii să îi voteze pe categorii. Mai mult, statutul, document înregistrat la tribunal, prevede două feluri de vicepreşedinţi, care în practică, se pare că nu vor mai exista.
S-a discutat şi numărul de secretari executivi, stabilit la 9. Vor fi în continuare, se pare, Marius Lazăr şi Tudor Mohora. S-au discutat şi probleme legate de strategia politică majoră a partidului, de moţiunea de cenzură.
Toate acestea sunt teme de dezbatere fireşti pentru principalul partid de opoziţie. Dar rămane pregnant întrebarea, de ce discuţiile nu s-au purtat într-un cadru statutar. Dacă au fost numai nişte dezbateri preliminare, de ce ele nu au avut loc în Bucureşti, unde ar fi putut participa mai multă lume şi eventual nu ar fi fost nevoie de invitaţii speciale. Tocmai de aceea?
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
