– Administratia Prezidentiala, mai presus de PNA
Ajunsa in dezbaterea Comisiei de aparare a Camerei Deputatilor, ordonanta de urgenta privind infiintarea Parchetului National Anticoruptie (PNA) a starnit ingrijorare in randul Opozitiei. Daca la momentul emiterii ordonantei de catre Guvernul Nastase, Opozitia a criticat, in urma relatarilor din presa, crearea unui organism paralel cu Parchetul General, de aceasta data, vazand textul actului normativ, suspiciunile cu privire la adevaratele intentii ale PSD s-au amplificat. Ordonanta prevede, printre altele, posibilitatea anchetarii de catre PNA, pentru fapte de coruptie, a parlamentarilor, membrilor Guvernului si a altor sefi de institutii, cu exceptia sefului statului si a demnitarilor din cadrul Administratiei Prezidentiale.
Liberalii, suspiciosi in privinta intentiilor guvernantilor
Primii care s-au -autosesizat- au fost liberalii. Deputatul PNL Radu Stroe a criticat ieri foarte dur ordonanta privind infiintarea PNA si mai ales prevederea ca sub incidenta activitatii Parchetului Anticoruptie intra si infractiunile comise de parlamentari, ministri si alti sefi de institutii publice, la acest punct nefiind insa mentionate unele institutii, cum ar fi Administratia Prezidentiala. El a incercat astfel sa arate ca exista discriminari in aceasta lege si ca ar fi corect ca in competentele PNA sa intre si anchetarea pentru cazuri de coruptie a persoanelor din Administratia Prezidentiala ori sa se renunte la includerea senatorilor si a deputatilor pe lista celor care intra sub incidenta activitatii Parchetului Anticoruptie. Altfel, -ordonanta trezeste suspiciuni privind adevaratele intentii ale guvernantilor-, a explicat Radu Stroe temerea sa si a liberalilor.
Administratia Prezidentiala, peste PNA
Potrivit ordonantei, competentele PNA se regasesc la fatidicul articol 13. Astfel, atributiile Parchetului mosit de Guvernul Nastase sunt legate de infractiunile prevazute in Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si se aplica daca acestea sunt savarsite de catre deputati, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat si asimilatii acestora, judecatorii Curtii Constitutionale, membrii Curtii de Conturi, presedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, guvernatorul si viceguvernatorii BNR, presedintele Consiliului Concurentei, magistrati, ofiteri superiori, notari publici, executori judecatoresti, consilieri judeteni si locali, primari, prefecti, subprefecti, persoane cu functii de conducere si de control in cadrul institutiilor publice, membrii consiliilor de administratie si persoanele cu functii de conducere in cadrul regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale la care statul sau o autoritate a administratiei publice la care este actionar, institutiilor publice care au atributii in procesul de privatizare, unitatilor centrale financiar-bancare. Dupa cum se poate constata, mentiunile la presedintele tarii si Administratia Prezidentiala lipsesc cu desavarsire din textul ordonantei.
Perturbarea autoritatilor intra in dictionarul anticoruptiei!
La acelasi articol se prevede ca procurorii specializati din cadrul PNA efectueaza, in mod obligatoriu, urmarirea penala daca, indiferent de calitatea persoanelor care au comis infractiunile prevazute in Legea 78/2000, acestea au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 100.000 de euro sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice sau oricarei alte persoane juridice. Radu Stroe si-a aratat nedumerirea privind aceasta prevedere, intrebandu-se care este legatura cu coruptia in acest caz. -Ce inseamna perturbare deosebit de grava?-, s-a tot intrebat deputatul liberal. Potrivit acestuia, la dezbaterile generale asupra ordonantei desfasurate la Comisia de aparare, reprezentanta Parchetului General a explicat faptul ca definitia se regaseste in Codul Penal din 1968. -Ce sens are sa infiintam o noua institutie daca folosim teorii din Codul Penal comunist?-, s-a intrebat, din nou, Radu Stroe. El a criticat si articolul potrivit caruia persoana care a comis infractiuni, dar -denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni- beneficiaza de reducerea la jumatate a pedepselor prevazute de lege. In opinia lui Stroe, reducerea pedepsei este -o problema de moralitate-. Deputatul PNL si-a aratat nemultumirea si fata de criteriile de numire a procurorilor din PNA, considerandu-le confuze. Potrivit ordonantei, procurorii respectivi -trebuie sa aiba calitati deosebite, sa se bucure de o buna reputatie, sa aiba o conduita morala ireprosabila si o pregatire specializata in combaterea infractiunilor de coruptie-. In plus, Stroe sustine ca, in privinta conditiilor de vechime in munca, un procuror cu sase ani vechime nu are suficienta experienta pentru a face, de exemplu, verificari unor ministri. In consecinta, liberalii sustin cu tarie ca nu era necesara infiintarea unei noi institutii, ci era suficienta suplimentarea posturilor la Parchetul General.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
