Puterea si opozitia au zadarnicit un vis mai vechi al UDMR

Prima zi a dezbaterii pe articole a proiectului de revizuire a Constitutiei a debutat furtunos. Cererea UDMR de eliminare din articolul 1 al legii fundamentale a sintagmei de -stat national- a starnit numeroase polemici, creand o falie majora intre partidele romanesti si formatiunea etnicilor maghiari. Dupa ce au adus o serie de argumente, unele chiar emotionale, in favoarea mentinerii textului actual, reprezentantii PSD, PRM, PNL si PD au respins amendamentul UDMR cu 238 voturi impotriva si 23 pentru. Spiritele s-au incins si mai mult cand deputatul peremist Lucian Bolcas s-a adresat deputatilor UDMR pe un ton imperativ: -Daca nu va place, duceti-va…!-.

-Caracterul national-, primul mar al discordiei

-Exista constitutii in care nu a fost prevazut caracterul national-, spuneau deputatii UDMR in sustinerea amendamentului de eliminare din text a caracterului de stat national roman. Attila Varga a aratat ca -statul national- este un concept anacronic, care nu mai corespunde realitatilor politice actuale din Romania si nu se regaseste in nici una din legile fundamentale ale statelor europene-. Insistentele si argumentele udemeristilor l-au scos, pesemne, din sarite pe liderul grupului parlamentar PRM, Lucian Bolcas, care a avut o interventie ineleganta, spunandu-le textual celor de la UDMR: -Daca nu va place, duceti-va…!-. Interventia peremistului a fost aspru criticata de UDMR, care a cerut, prin deputatul Marton Arpad, sanctionarea penala a acestuia. Attila Varga a considerat ca tocmai aceasta replica a PRM demonstreaza ca mentinerea sintagmei de -stat national- poate alimenta o politica nationalista, fiind un -pericol potential pentru existenta minoritatilor-. Deputatul UDMR a acuzat si celelalte partide parlamentare de o abordare emotionala a subiectului in cauza. -Abordarea emotionala- de care a amintit Attila Varga a fost, de fapt, una -istorica-, majoritatea oponentilor UDMR invocand argumente de acest gen. Presedintele Camerei si al Comisiei de revizuire, pesedistul Valer Dorneanu, a declarat ca statul national nu incalca principiile europene, pentru ca aceasta notiune nu are, in opinia sa, nici o legatura cu practicile si politicile naziste, argument invocat in cadrul dezbaterilor. El a precizat ca nici unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care nu au prevazut in Constitutie acest concept nu au trait -experienta istorica a Romaniei-. Pentru a nu-si strica relatia cu UDMR, PSD – prin vocea deputatului Ioan Timis – a aratat ca amendamentul UDMR nu poate fi sustinut si votat favorabil nu dintr-un -patriotism de parada-, ci pentru ca statul national face parte din valorile europene.

Explicatii si argumente pline de metafore

Liberalii s-au alaturat si ei celor care s-au impotrivit pretentiilor UDMR. Vicepresedintele Comisiei de revizuire, Valeriu Stoica, a explicat faptul ca natiunea inseamna astazi o natiune a cetatenilor, si nu o natiune bazata pe -puritatea sangelui-. -Este o dovada de opacitate politica sa crezi ca natiunea este intemeiata pe puritatea sangelui, pentru ca aceasta notiune reprezinta un consens politic-, a spus Stoica. In plus, el a aratat ca noua Constitutie a UE prevede respectarea identitatii nationale a statelor membre, fapt ce demonstreaza ca este recunoscut conceptul de stat national in sens de natiune civica, in afara careia democratia nu poate fi organizata. Democratii au fost si mai directi, invocand, prin deputatul Emil Boc, neconstitutionalitatea amendamentului UDMR. Acesta a aratat ca actuala Constitutie are inscrise limitele de revizuire, printre care si cea de -stat national-, la articolul 148. In acest caz, trebuie convocata o noua adunare constitutionala, ceea ce ar presupune dizolvarea actualului for legislativ.

Amendamente respinse pe banda rulanta

UDMR a incercat, fara succes, sa impuna si renuntarea la principiul suveranitatii nationale. Liderul radicalilor din UDMR, Toro Tibor, a cerut ca anumite drepturi suverane sau exercitarea acestora impreuna cu alte state sa poata fi transmise, prin tratate internationale, catre organizatii internationale sau organe ale acestora. In plus, UDMR a avut un alt amendament care prevedea ca prin lege organica se pot stabili si alte forme de organizare administrativa a teritoriului. De altfel, reprezentantii UDMR au avut o lista mai lunga de modificari, amendamentele acestora vizand, in diferite formulari si la diverse articole, introducerea sintagmei de -comunitate nationala-, precum si o serie de drepturi colective -ca perdea- pentru minoritatile nationale. Un alt amendament respins se refera la definirea dreptului la autonomie culturala, care -se exercita pe baza unor prerogative de drept public in domeniul invatamantului, culturii, comunicatiei, precum si in alte domenii ale vietii comunitare, prin institutii proprii, care se infiinteaza si functioneaza pe baza unor legi speciale-.