Rapoartele SRI 2001-2004, de la -scanteie- la -incendiu- in Secuime

In rapoartele anuale ale SRI din 2001 si pana in 2004, demersurile pentru obtinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc sunt o prezenta constanta. In cei patru ani, Serviciul Roman de Informatii a sesizat o amenintare din ce in ce mai puternica la adresa sigurantei nationale a Romaniei din partea cercurilor radicale maghiare. Astfel, daca in 2001, SRI vorbea doar despre -influentarea si manevrarea anumitor grupuri si categorii sociale in sensuri contrare intereselor nationale-, avand ca instrument minoritatile etnice, deja in 2004, -activitatile derulate de cercurile radicale maghiare (cu sprijinul unor entitati externe interesate) au asigurat cristalizarea si consolidarea unor formule organizatorice care militeaza pentru obtinerea unui statut de autonomie largita pentru regiunea Ţinutului Secuiesc-. Desi in rapoartele SRI nu exista o sageata directa in directia UDMR, discursurile autonomiste ale cercurilor radicale maghiare pe care SRI le-a incadrat in categoria riscurilor la adresa sigurantei nationale au fost imbratisate in repetate randuri si de UDMR. Raportul SRI pe anul 2001 a facut referiri vagi la riscurile de securitate nationala asociate actiunilor de factura autonomista. La capitolul -Protejarea si promovarea intereselor Romaniei pe dimensiunea externa a securitatii nationale-, SRI a avut in vedere in 2001, printre altele, actiunile derulate direct sau intermediar de entitati externe ce vizau -influentarea si manevrarea anumitor grupuri si categorii sociale in sensuri contrare intereselor nationale-. -Intre temele actiunilor de aceasta factura s-au aflat, intre altele, aspecte asociate precum: (…) situatia minoritatilor etnice si confesionale, (…)-, se arata in raportul Serviciului Roman de Informatii pe 2001. De asemenea, in capitolul -Apararea ordinii, valorilor, atributelor si mecanismelor constitutionale- se face referire la pericole la adresa sigurantei nationale precum -manifestarile remanente ale unor cercuri interne si externe animate de obiective anticonstitutionale, care au luat inclusiv forma unor campanii de denigrare a statului roman si a institutiilor sale-.

Pe 21 noiembrie 2001, Comisia parlamentara de control a SRI dadea insa publicitatii un material amplu privind riscurile sigurantei nationale asociate fenomenului terorist, in care a atras atentia asupra pericolului cauzat de -procesul de autonomizare a asa-numitei zone a <Pamantului Secuiesc>-, plasata in judetele Harghita si Covasna. Avertismentul Comisiei SRI a venit dupa ce ministrul de interne, Ioan Rus (foto 1), vorbise despre lipsa de control a statului in Har-Cov si Mures, urmat de seful de la acea vreme a SRI, Radu Timofte, care a vorbit despre federalizarea regiunii Harghita-Covasna. Cercul a fost inchis de insusi presedintele de atunci al tarii, Ion Iliescu, caruia temerile i s-au parut -intemeiate-.

Insa raportul Comisiei SRI a fost cel care a dat cu adevarat amploare problemei. In expunerea pericolului sesizat de Comisia parlamentara pentru exercitarea controlului asupra SRI, documentul a atribuit un spatiu generos prezentarii unor forme de -autoguvernare locala- la nivelul celor doua judete, dar si a unei parti din judetul Mures. In urma datelor culese de la unitatile SRI din cele doua judete, Comisia SRI spunea ca in zona -secuiasca- au fost deja puse in miscare mecanisme si institutii care pot consolida o -unitate teritoriala autonoma, capabila sa deruleze activitati politice si socio-economice fara a intretine legaturi majore cu Bucurestiul-. In raport s-a mentionat si contributia financiara a Ungariei pentru infiintarea unei -zone maghiare autoguvernabile-. Pentru atingerea obiectivului final al actiunii lor, etnicii maghiari -s-au distins prin actiuni frecvente si incisive (…) in perspectiva infiintarii, cu sprijin financiar si logistic ungar, a <Regiunii de Dezvoltare de pe Pamantul Secuiesc>-, se mai preciza in raport, precum si demersurile de realizare a unui sistem de administrare comuna a composesoratelor din judetele Covasna si Harghita, considerat -un prim-pas- spre constituirea unui -Fond Funciar si Forestier al etnicilor maghiari din Transilvania-.

Separatismul, propagat prin scoala

Presedintele de la acel moment al Comisiei SRI, Ion Stan (foto 2), a avertizat atunci ca unul dintre principalii vectori prin care se propaga separatismul in zona este scoala, prin -crearea unor retele de invatamant paralele cu statul si prin folosirea unor manuale neavizate de Ministerul Educatiei-, fapt ce demonstreaza, in opinia sa, -scoaterea sistemului educational din Harghita si Covasna de sub autoritatea statului roman-. De asemenea, raportul vorbeste de -obstructionarea activitatii institutiilor de cultura si invatamant de expresie romaneasca- si chiar de -limitarea posibilitatilor de manifestare a Bisericii Ortodoxe Romane in zona-. Documentul sustinea ca -toate aceste actiuni de factura separatista sunt initiate, sustinute si derulate de catre exponenti cu orientari radicale de etnie maghiara- si vorbea in final si de principalele riscuri si amenintari, care deriva din situatia constatata in Har-Cov. Cap de lista in acel raport era -pierderea controlului statului roman asupra unei importante zone din teritoriul national, prin instaurarea unei reale <frontiere maghiare> in interiorul tarii-, lucru care ar putea conduce, potrivit raportului, la modificarea art. 1 din Constitutie, care stipuleaza caracterul -national unitar- al statului roman. Datele din raport, care sunt publice, arata ca romanii din judetele Harghita si Covasna sunt confruntati cu -modele culturale, valori, stari de spirit, trairi comune celor cu statut minoritar, dezavantajati, izolati si marginalizati-, formand un areal etno-cultural distinctiv, ceea ce ameninta -romanitatea ca realitate etnica distinctiva, ca stare culturala-. Raportul Comisiei SRI a atentionat executivul ca, daca nu va stopa desfasurarea unor astfel de activitati, exista riscul instaurarii unei -frontiere maghiare- in interiorul tarii.

Intrebat daca in demersul cercetarilor s-a descoperit implicarea UDMR in aceste actiuni -iredentiste-, presedintele de atunci al comisiei, deputatul PSD Ion Stan, a declarat ca -nu s-a identificat UDMR ca vector principal al afectarii stabilitatii si sigurantei statale in Romania-. Cu toate acestea, Uniunea a sarit ca arsa, Marko Bela reactionand dur la cuvinte precum -federalizare- si -enclavizare-, folosite din belsug in raportul Comisiei SRI si a cerut presedintiei, guvernului si partidelor parlamentare sa repudieze -politica de asimilare prin putere-.

2002 – initierea

Daca anul 2001 este anul -scanteii- autonomiei, anul 2002 poate fi considerat cel al -initierii-. La capitolul -Gestionarea principalelor riscuri si amenintari la adresa securitatii nationale-, sectiunea -Apararea valorilor constitutionale-, raportul SRI pe 2002 acorda un spatiu mai larg problemei autonomiste, semnaland actiuni de regionalizare -cu potential negativ-:

-Pe fondul consolidarii capacitatii de actiune a institutiilor statului in directia combaterii unor evolutii capabile sa afecteze atingerea obiectivelor de dezvoltare economico-sociala, respectiv climatul indispensabil manifestarii libere si neingradite a drepturilor si libertatilor cetatenesti, activitatea de investigare derulata in perioada de referinta s-a concentrat asupra vulnerabilitatilor si riscurilor pentru securitatea nationala derivate in special din: Initierea/sustinerea, de catre entitati interne ori externe, a unor activitati/actiuni propagandistice vizand afectarea coeziunii sociale. Astfel, au fost identificate preocupari ale unor entitati cu diverse origini si obiective in sensul specularii unor tensiuni sociale, inerente proceselor economice aflate in derulare, in directia initierii unor curente de opinie cu potential negativ in planul stabilitatii interne. In acest sens, retin atentia unele initiative derulate de entitati autohtone, cu sprijinul/implicarea unor cercuri externe, care au urmarit:

– promovarea unor curente de opinie si derularea unor actiuni de factura regionalista/autonomista ori federalista, axate pe denaturarea ori interpretarea tendentioasa a unor modele teoretice sau practice, aplicabile/aplicate in conditii geografice sau asociate unor traditii istorice ori realitati etnic-confesionale complet diferite;

– exploatarea unor nemultumiri cu diverse cauzalitati, inclusiv ale unor grupuri apartinand unor minoritati etnice, in scopul initierii unor manifestari cu repercusiuni in planul imaginii externe a Romaniei;

Demersurile in directia conturarii unor curente de opinie de orientare extremista, rasista, nationalist-sovina, xenofoba ori anarhista/antiglobalizare. Pe fond, riscurile generate de acest tip de actiuni se mentin la un nivel redus, aderenta scazuta si potentialul organizatoric si actional de care dispun entitatile cu asemenea preocupari plasandu-le, in continuare, intr-o zona de interes marginal pentru societatea romaneasca. Serviciul Roman de Informatii si-a focalizat atentia asupra identificarii si monitorizarii initiativelor unor entitati autohtone cu atitudini extremiste, care isi propun atragerea de sustinatori din randul tinerilor, demararea unor colaborari cu organizatii, structuri ori nuclee de orientare similara din exterior-.

2003 – intensificarea

In anul 2003, deja SRI face referire la autonomia teritoriala si la dezvoltarea unei tactici a radicalilor maghiari.

-Procesul de investigare informativa derulat de SRI a vizat punerea in evidenta a vulnerabilitatilor si riscurilor de securitate nationala asociate intensificarii actiunilor destinate transpunerii in practica a unor idei si conceptii de factura autonomist-separatista, prin specularea conceptelor privind dezvoltarea regionala aflate in dezbatere la nivelul unor foruri europene sau, chiar, aplicate in unele state membre.

Analiza actiunilor derulate, in perioada de referinta, de catre exponentii cercurilor radicale maghiare din Romania in directia obtinerii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a evidentiat o modificare tactica semnificativa: deplasarea accentului de pe dimensiunea discursiva, propagandistica, pe cea organizatorica si adoptarea unei atitudini mult mai pragmatice, concretizata in initiative legislative vizand legitimarea obiectivelor separatiste si a unor structuri neconstitutionale de guvernare autonoma.

Desi nu dispun, in acest moment, de o sustinere consistenta la nivelul comunitatii maghiare, initiativele autonomiste promovate de exponenti ai cercurilor radicale din tara si strainatate continua sa induca riscuri in planul climatului interetnic si, chiar, sa stimuleze aparitia unor pusee extremist-nationaliste-, se arata in raportul SRI pe 2003. De asemenea, raportul atrage atentia asupra -initiativelor propagandistice sustinute de entitati autohtone si/sau straine destinate promovarii unor interese de grup ori conturarii unor curente de opinie de natura sa se repercuteze asupra coeziunii sociale ori succesului unor demersuri de politica externa ale tarii noastre-. SRI subliniaza in acelasi raport ca -in perioada de referinta, au fost monitorizate si semnalate factorilor de decizie sursele de risc derivate din:

– exploatarea propagandistica a unor situatii tensionate inregistrate la nivel local in vederea acreditarii ideii ca statul roman nu asigura egalitatea de sanse pentru cetatenii sai sau, chiar, pentru lansarea unor mesaje acuzatoare referitoare la pretinse discriminari institutionalizate la adresa unor comunitati (cele mai frecvente trimiteri de aceasta natura vizand minoritatea tiganeasca);

– initiativele nucleelor adepte ale ideologiilor extremiste (indeosebi de sorginte comunista) ori anarhiste/antiglobalizare, destinate racolarii de noi membri si simpatizanti prin propagarea acestor idei si conceptii in randul unor grupuri de populatie afectate de dificultati socio-economice;

– activitatile unor organizatii pseudo-religioase ori cu caracter ezoteric, promotoare de mesaje antisociale cu impact asupra tinerilor si unor categorii sociale defavorizate-, se arata in raportul SRI pe 2003.

2004 – cresterea agresivitatii

In ultimul raport public al SRI, din 2004, problema separatismului pe criteriu etnic a Ţinutului Secuiesc a escaladat in intensitate. Potrivit relatarii oficiale a SRI din 2004, Serviciul Roman de Informatii a semnalat demersuri concrete referitoare la autonomia teritoriala si aparitia unor grupari si organizatii consolidate care militeaza pentru separatia teritoriala pe criterii etnice:

-Rezultatele activitatii de investigare desfasurate de SRI au fundamentat elaborarea si transmiterea catre organismele cu responsabilitati in domeniu a unui volum insemnat de date si informatii referitoare la:

Cresterea agresivitatii unor grupari radicale angajate in promovarea unor proiecte autonomist-separatiste pe criteriu etnic.

In paralel cu initiativele propagandistice, activitatile derulate de cercurile radicale maghiare (cu sprijinul unor entitati externe interesate) au asigurat cristalizarea si consolidarea unor formule organizatorice care militeaza pentru obtinerea unui statut de autonomie largita pentru regiunea <Ţinutului Secuiesc> si continuarea demersurilor legislative vizand crearea conditiilor juridice pentru atingerea obiectivelor fixate. Desi gradul de sustinere al acestor initiative in randul comunitatii maghiare ramane relativ scazut, vehicularea consecventa a unor idei autonomiste de factura radicala incumba riscul afectarii climatului de stabilitate sociala-. Raportul SRI pe anul 2005 nu a fost inca votat de parlament.

Maior, la raport

Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior (foto 3), trebuie sa trimita Comisiei parlamentare de control a SRI o informare scrisa referitoare la datele pe care le detine serviciul informativ despre situatia din -Ţinutul Secuiesc-. Solicitarea vine din partea PRM, care, alaturi de PC sau PSD, si-a manifestat dezacordul fata de discursurile autonomiste din ce in ce mai radicale ale UDMR.

Referendum

Referendumul intern, neoficial, organizat de Consiliului National Secuiesc (CNS), privind autonomia Ţinutului Secuiesc a inceput sambata in patru localitati din zona orasului Baraolt, Scaunul Bardoc-Miklosvarszek. Presedintele CNS Bardoc, Szabo Miklos, a declarat ca referendumul se desfasoara fara incidente in localitatile Filia, Bradut, Talisoara si Doboseni, unde, potrivit estimarilor, intre 95-98 la suta din populatia cu drept de vot si-a exprimat deja optiunea in privinta autonomiei, cei mai multi raspunzand afirmativ, doar cativa pronuntandu-se impotriva autonomiei secuilor.