Raportul lansat la data de 2 iulie 2001 de catre presedintele Comitetului SUA pentru NATO, senatorul Bruce Jackson, ofera o imagine cat se poate de pesimista asupra Romaniei. Tara noastra se afla in postura de codasa la toate cele trei capitole care au stat la baza evaluarii lui Jackson: reforma, stabilitatea interna si -curatenia- Guvernului. In plus, Jackson avertizeaza Bucurestiul asupra a doua probleme suplimentare existente in -bagajul- Romaniei: populismul si nationalismul. Alte chestiuni prioritare pentru tara noastra sunt, in opinia senatorului american, consistenta politica (vazuta in relatie directa cu reforma in domeniul militar), coruptia, precum si integrarea minoritatii maghiare si a celei evreiesti. Presedintele Comitetului SUA pentru NATO este de parere ca statele din zona est-balcanica (in randul carora este inclusa si Romania) trebuie sa reduca la minimum vulnerabilitatea societatii civile si sa se concentreze asupra reformei militare si a modernizarii.
In segmentul de introducere a raportului, Bruce Jackson precizeaza faptul ca -NATO nu isi va revizui calificativele pana la jumatatea anului 2002. Preferintele aliatilor nu pot fi abordate decat la modul speculativ-. Pe de alta parte, autorul raportului a intervenit conciliant pe fondul polemicii interne declansate de documentul sau, precizand: -Nu este corect sa se caracterizeze aprecierile mele ca fiind critice. Cred ca Romania a facut progrese si sunt incurajat de progresele Romaniei-. Replica lui Jackson a provocat satisfactie conducerii MApN, care, intr-un comunicat, sustine ca declaratiile lui Jackson sunt -clarificatoare si suficiente pentru a pune capat polemicilor-
Raportul lansat la data de 2 iulie 2001 de Bruce Jackson, presedintele Comitetului SUA pentru NATO, ofera o imagine catastrofala asupra stadiului in care se afla Romania in perspectiva aderarii la Alianta Nord-Atlantica. Tara noastra este plasata, fara drept de apel, pe ultimul loc in clasamentul statelor candidate. Totusi, Jackson sugereaza ca lupta nu este definitiv pierduta, deoarece scenariul -big-bang-ului- nu a fost, inca, eliminat din calculele factorilor de decizie ai Aliantei.
Romania, codasa clasamentului
Romania monopolizeaza ultimul loc in clasamentul realizat de Bruce Jackson, presedintele Comitetului SUA pentru NATO, la toate cele trei -probe de concurs- intre statele candidate: progresul reformei, stabilitatea si -curatenia guvernelor-. In apropierea tarii noastre, pe o treapta superioara, se afla Lituania, Polonia si Slovacia (in ceea ce priveste stabilitatea), precum si Bulgaria (la capitolul intitulat -curatenia- Executivului). Podiumul statelor premiante este ocupat, fara drept de apel, de Slovenia (care primeste maximum de puncte din partea lui Bruce Jackson la toate cele trei variabile luate in calcul), urmata, la egalitate, de Estonia si Ungaria.
Triada de probleme a Bucurestiului: consistenta politica, coruptia si integrarea minoritatilor
Presedintele Comitetului SUA pentru NATO pune pe tapet cate un set de trei probleme prioritare pentru fiecare stat candidat. Chestiunile pe care, in opinia sa, Romania trebuie sa le rezolve cat mai urgent sunt consistenta politica (vazuta in relatie directa cu reforma militara), coruptia, precum si integrarea minoritatii maghiare si a celei evreiesti. Din acest punct de vedere, situatia tarii noastre este asemanatoare cu cea a Bulgariei – cu exceptia problemei referitoare la integrarea minoritatilor etnice. De altfel, Romania si Bulgaria – asimilate flancului sudic al tarilor candidate – mai au in comun doua -pietre de incercare-: populismul si nationalismul. Totusi, Sofia trebuie sa ia in calcul si o problema specifica: cea a monarhiei.
Tarile din estul zonei balcanice trebuie sa reduca la minimum vulnerabilitatea societatii civile si sa puna accentul pe reforma si pe modernizarea structurilor militare, concluzioneaza Bruce Jackson. Concurentele lor au insa, si ele, chestiuni esentiale de solutionat: renuntarea la atitudinea de -free rider- specifica Sloveniei sau adoptarea unei relatii de solidaritate (in cazul Tarilor baltice).
Sapte scenarii – de la respingerea in bloc la -big-bang-
Bruce Jackson imagineaza sapte scenarii posibile de integrare. Astfel, in cazul in care nici un stat nu ar primi unda verde la Praga, presedintele Comitetului SUA pentru NATO considera ca Statele Unite s-ar afla intr-o situatie nefavorabila, deoarece nu ar dispune de nici un fel de autoritate in aceasta zona a Europei. Acceptarea exclusiva a Sloveniei ar ridica o problema insuficientei cantitative. Admiterea unui duo format din Slovenia si Slovacia ar conduce la ignorarea zonei de nord si a celei de sud. Includerea statelor din regiunea centrala plus Lituania ar avea ca efect divizarea zonei baltice. In cazul in care factorii de decizie de la Praga si-ar da OK-ul pentru Slovenia, Slovacia si toate Tarile baltice, ar ignora flancul sudic. Eventualitatea completarii lotului anterior cu Bulgaria ar provoca eliminarea din joc a Romaniei. Punctul minus al variantei -big-bang- ar fi, in opinia lui Bruce Jackson, o lupta pentru calificare foarte stresanta pentru toti factorii implicati in scenariu. Summit-ul care urmeaza sa aiba loc anul acesta la Sofia este considerat un moment foarte important in firul epic al integrarii. Intalnirea ministrilor de externe ar trebui sa aiba ca efect o cooperare mai stransa la nivelul misiunilor diplomatice. In plus, Jackson sugereaza ca organizarea la Bucuresti, in februarie 2002, a unei intalniri la nivelul sefilor de Guvern, ar putea fi, la randul sau, benefica. Pe aceeasi linie, autorul raportului propune si un summit sau o conferinta internationala, care ar putea fi organizata in luna iunie a anului 2002, la Riga.
Senatorul Richard Lugar, avocatul Romaniei si Bulgariei
Scenariul conform caruia NATO va alege sa admita statele candidate a fost abordat si de senatorul republican american Richard Lugar. Acesta a pledat, sambata, in favoarea acceptarii Romaniei si Bulgariei in Alianta, -chiar daca nu indeplinesc toate criteriile-. Lugar si-a argumentat asertiunea, afirmand ca -prezenta regiunii de sud-est a Europei in NATO este la fel de importanta ca si prezenta statelor baltice-.
Grupul de la Visegrad ia sub aripa sa doar Slovenia si Slovacia
Romania ramane inca o data pe dinafara solidarizarilor sud-est europene. Premierii Republicii Cehe, Ungariei, Poloniei si Slovaciei au anuntat, sambata, ca tarile lor vor sustine intrarea in NATO a Tarilor baltice, cu conditia admiterii Slovaciei si a Sloveniei, relateaza AFP.
-Tarile Grupului de la Visegrad sustin in totalitate aderarea Tarilor baltice la NATO, in cadrul viitoarei extinderi, insa cu o conditie. Aceasta conditie este ca Slovacia si Slovenia sa fie admise in NATO cel mai tarziu in momentul in care vor fi integrate Tarile baltice-, a declarat premierul Viktor Orban, in cursul unei conferinte de presa, dupa discutiile desfasurate, sambata, intre premierii celor patru tari, reuniti langa Lacul Balaton (vestul Ungariei).
In timp ce Republica Ceha, Ungaria si Polonia au fost integrate in NATO, in martie 1999, Slovacia nu a reusit sa fie admisa.
-Aderarea Slovaciei la NATO reprezinta unul dintre cele mai importante subiecte din acest moment-, a declarat premierul polonez Jerzy Buzek. -In 1998, cand am reluat cooperarea de la Visegrad, ne-am stabilit drept obiectiv intrarea impreuna in Uniunea Europeana si in NATO-, a adaugat el.
Scandalul -dambovitean- afecteaza imaginea Romaniei la NATO
Polemica pe marginea Raportului Jackson, declansata de presedintele PD, Traian Basescu, a evoluat dupa principiul -bulgarului de zapada-, insa fara nici un rezultat pozitiv pentru Romania. Tentativa lui Basescu de a se transforma intr-un ziarist de tabloid, care scandalizeaza opinia publica cu un subiect senzational, nu a fost altceva decat un episod din foiletonul razboiului Opozitie – PSD, unicul sau scop fiind realizarea unei cote de audienta cat mai mari in randul electoratului. E drept, -stirea- a ajuns pe prima pagina a discutiilor politice, dar singurul sau rezultat a fost amplificarea imaginii negative a Romaniei in ochii partenerilor de discutii. Reactia prompta si vehementa a Guvernului a pus si ea paie pe foc. In primul rand, Executivul si-a ignorat propriul moto de la inceputul mandatului, lansat prin vocea ministrului de externe, Mircea Geoana: -Mesajul nostru pentru integrarea in NATO este <<Romania vine din spate si recupereaza>>-. In virtutea acestui rationament, Cabinetul Nastase nu ar fi trebuit sa aiba nici un complex in a extrage Raportul Jackson dintre zecile de documente de acest tip care zac pe masa ministrului apararii, Ioan Mircea Pascu, conform propriilor sale declaratii, si sa-l faca public. Pe de alta parte, afirmatiile belicoase lansate de primul-ministru la adresa opozantilor care au folosit raportul ca pe un mijloc de discreditare a Guvernului au facut ca si Executivul sa cada in acelasi ridicol. Aceasta ciorovaiala cu iz electoral, in care raportul nu reprezinta decat un pretext pentru lupte politicianiste, a fost temperata tot de Bruce Jackson, vadit deranjat de scandalul produs: -Nu este corect sa se caracterizeze aprecierile mele ca fiind critice. Cred ca Romania a facut progrese si sunt incurajat de progresele Romaniei-.
Tot acest razboi al declaratiilor are o singura concluzie: in afara problemelor legate de reforma sau standarde militare, negociatorii romani se vor aseza de-acum la masa verde, purtand un stigmat suplimentar pentru Romania – lipsa de fair-play in mediul politic. Tara pe care, iata, au inceput s-o observe si experti ca Bruce Jackson
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
