Raportul lui Moscovici, un posibil bulgare de zapada spre clauza de salvgardare

Comisia pentru politica externa a Parlamentului European va dezbate la inceputul saptamanii vitoare motiunea raportorului pentru Romania al Parlamentului European, Pierre Moscovici, urmand ca acest document si amendamentele parlamentarilor europeni sa reprezinte obiectul unei sedinte de plen al acestui for legislativ. Pe langa remarcile incurajatoare facute la adresa progreselor timide inregistrate de autoritatile romane in directia aderarii la UE, motiunea atrage atentia asupra masurilor ce ar trebui aplicate pentru a compensa carentele inca existente la nivelul unor domenii mai -delicate-. Daca europarlamentarii si Comisia europeana vor aprecia ca Romania nu va fi capabila sa-si indeplineasca obligatiile ce-i revin pentru aderare, atunci tara noastra ar putea cadea sub efectul clauzei speciale de salvagardare – amanarea cu un an al acestui proces.

La capitolul bile albe, proiectul de rezolutie saluta indeplinirea criteriului politic de la Copenhaga, aratand ca tara noastra continua sa indeplineasca acest criteriu si si-a intarit stabilitatea institutiilor, garantand democratia, drepturile omului si respectarea drepturilor minoritatilor. Nu sunt uitate nici felicitarile pentru progresele facute in reforma administratiei si justitiei, insa laudele se cam opresc aici.

Saracia si economia, mana in mana

Saracia si caile sale de rezolvare – una dintre constantele prezente in toate programele electorale ale partidelor politice rezidente pe malurile dambovitene – ramane, potrivit lui Moscovici, o problema extrem de importanta in Romania, chiar daca indicatorii au aratat o usoara scadere a acestui fenomen in ultimii doi ani. Desi remarca eforturile guvernului care a tratat lupta impotriva saraciei ca o prioritate, documentul solicita executivului roman sa gaseasca cele mai potrivite solutii politice pentru principalele deficiente ale sistemului de protectie sociala – situatia jalnica a copiilor care parasesc institutiile publice, dar si a familiilor de tarani, pensionari, populatia rroma. Ca una dintre cauzele nivelului redus de trai al romanilor, economia mai are si ea o serie de pasi de facut: de la mentinerea stabilitatii macroeconomice la consolidarea reformelor structurale, in special prin impunerea disciplinei financiare, ajustarea pretului energiei electrice si imbunatatirea performantelor intreprinderilor publice. Totodata, raportul se pronunta pentru finalizarea privatizarii, rezolvarea disputelor aparute in acest proces, inchiderea rapida a firmelor care nu sunt viabile si crearea unui mediu de afaceri favorabil.

Ordonantele si influentarea actului judecatoresc, blamate

In plan institutional, Moscovici recomanda accelerarea procesului de reforma a serviciului public, atacand, totodata, chestiunea folosirii practicii ordonantelor de urgenta guvernamentale. Documentul semnaleaza ca numarul acestora nu s-a diminuat, desi in Constitutie se prevede faptul ca aceste acte normative vor fi folosite doar in situatii exceptionale. Ca atare, raportul cere guvernului sa renunte la aceasta procedura si sa foloseasca procedurile legislative normale. Documentul mai cere completarea strategiei si planului de actiune adoptate de guvern cu o viziune privind reforma sistemului judiciar, in special in ce priveste aplicarea legilor adoptate si oferirea resurselor umane si financiare necesare pentru acest efort. Moscovici se arata ingrijorat de capacitatea de influentare a puterii executive in cadrul procedurilor judiciare, solicitand o justitie mai independenta si profesionala. Strans legat de aceasta stare de lucruri, raportul noteaza ca fenomenul coruptiei ramane o sursa de ingrijorare serioasa si cere guvernului roman sa continue lupta anticoruptie, cu accent pe coruptia la nivel inalt, sa-si alinieze legislatia la acquis-ul comunitar, sa ofere o mai mare responsabilitate PNA si sa-i garanteze independenta.

Garantarea libertatii presei si transparenta actului public

Institutiile de la Bucuresti sunt sfatuite sa aplice efectiv legile privind liberul acces la informatii si sa fie mai transparente in procesul de elaborare a legilor. In privinta libertatii de expresie, raportul consemneaza faptul ca pozitia legala, juridica a jurnalistului s-a imbunatatit, dar a crescut alarmant de mult numarul cazurilor de atac fizic asupra ziaristilor de investigatie. Documentul trage un semnal de alarma si fata de riscul pierderii independentei mai multor organizatii de media, a caror situatie economica precara le fac vulnerabile fata de eventualele presiuni venite din partea autoritatilor.