Ultima runda a negocierilor romano-ucrainene privind delimitarea platformei continentale din Marea Neagra a demonstrat, o data in plus, ca cele doua tari se afla pe pozitii ireconciliabile in legatura cu acest subiect.
-Discutiile au confirmat ca decizia noastra de a recurge la arbitrajul Curtii de Justitie de la Haga a fost una corecta -, a declarat, la finalul ultimei runde de negocieri, secretarul de stat din MAE roman, Bogdan Aurescu. El a confirmat ca pozitiile celor doua tari in acest subiect raman ireconciliabile, fapt ce impune apelul la Curte pentru rezolvarea acestui diferend. Solutia la care apeleaza guvernul de la Bucuresti pare sa nu fie insa pe placul ucrainenilor, care si-ar mai dori vreo cinci-sase runde de negocieri. Partea romana nu nu exclude varianta continuarii dialogului, in paralel cu inaintarea actiunii la Curtea de Justitie. -Daca se va ajunge la un acord in urma discutiilor, in momentul intrarii lui in vigoare, ne vom retrage plangerea de la Curte-, a precizat Aurescu.
Consilieri de la Paris si Cambridge
Potrivit declaratiilor secretarului de stat din MAE roman, guvernul de la Bucuresti va depune plangerea la Curtea de Justitie de la Haga pana la sfarsitul acestei luni. Agentul guvernamental al Romaniei in acest proces va fi Bogdan Aurescu, care va fi consiliat de doi profesori de drept international de la Paris si Cambridge. Pentru partea romana, recursul la Curte este avantajos din doua puncte de vedere. In primul rand, Romania poate spera la o solutie finala in maximum patru ani, in conditiile in care negocierile cu partea ucraineana pe aceasta tema au durat sase ani, fara a se ajunge la un compromis. De asemenea, avand in vedere experienta Curtii in cauze similare, este de asteptat ca solutia data la Haga sa permita Romaniei accesul la zacamintele insemnate de petrol si gaze naturale din Marea Neagra, care constituie, de fapt, miza disputei dintre cele doua tari.
Moment prielnic pentru Bucuresti
Analistii considera ca Romania apreciaza controversa internationala pe marginea construirii Canalului Bistroe drept un moment potrivit pentru a-si anunta decizia de a aduce Ucraina in fata Curtii Internationale de Justitie de la Haga pentru a rezolva o alta disputa.
Este vorba despre disputa privind delimitarea platformei continentale dintre cele doua tari si a granitei apelor teritoriale din Marea Neagra.
In centrul disputei se afla Insula Serpilor, care a apartinut Romaniei inainte de cel de-al doilea razboi mondial, fiind anexata ulterior de URSS, care a oferit-o apoi Ucrainei.
Se crede ca zona din jurul Insulei Serpilor este bogata in rezerve de petrol si gaze, iar Romania si Ucraina nu reusesc sa stabileasca cat de mult are fiecare dreptul sa exploateze aceste rezerve.
Potentialul economic al Marii Negre in regiunea Insulei Serpilor si bogatia ecologica a Deltei Dunarii reprezinta subiecte intense de controversa intre Bucuresti si Kiev.
Aceasta vine pe fondul unei continue integrari euro-atlantice a Romaniei: in 2004 a devenit membra NATO, iar in 2007 spera sa devina membra UE.
Prin contrast, Ucraina crede ca a fost lasata de izbeliste si acesta poate fi unul dintre motivele – cred analistii – pentru care ignora atat de mult criticile Bruxellesului.
Pentru UE va fi dificil sa structureze o politica privind vecinii din Est ai Uniunii largite, o politica ce va reusi sa convinga o tara ca Ucraina sa fie mai flexibila fata de dorintele Bruxellesului.
Daca strategia Uniunii Europene fata de tarile din fostul spatiu sovietic – noile sale vecine – esueaza, atunci va mosteni o parte din problemele Bucurestiului, cand Romania va deveni membra a UE.
Controversa Bistroe continua
Delegatiile de negociatori romani si ucraineni intrunite ieri si alaltaieri la Bucuresti au abordat si subiectul mult controversatului canal Bistroe. Partea romana si-a exprimat inca o data protestul in legatura cu lucrarile din Delta Dunarii. Mai mult, reprezentantii Romaniei au ridicat si problema lucrarilor care se desfasoara pe frontiera fluviala dintre cele doua tari.
Constructia canalului Bistroe va dura cel putin inca patru ani, dar luna trecuta fost deja deschis primul tronson.
Inaugurarea sa a fost primita cu un cor de critici dinspre Romania si organizatiile internationale care se ocupa de conservarea naturii – Fondul Mondial pentru Natura, precum si dinspre Uniunea Europeana si Statele Unite.
Una dintre plangerile formulate de mai multe guverne a fost ca Ucraina nu a realizat un studiu de mediu inainte de a incepe proiectul.
Ucraina merge mai departe
Ucraina a respins aceste critici. Un oficial al Uniunii Europene a apreciat -cu diplomatie- ca argumentele aduse de Bruxelles in ce priveste Delta Dunarii in timpul reuniunii UE-Ucraina de luna trecuta au avut doar un -efect limitat-.
Cand a inaugurat Canalul Bistroe, presedintele Ucrainei, Leonid Kucima, a lasat sa se inteleaga ca argumentele ecologice au fost folosite doar pentru a masca interesele economice.
-Stiti ca s-au facut nenumarate afirmatii sceptice si chiar pur si simplu provocatoare. Ele au scopul de a mobiliza comunitatea internationala impotriva proiectului si continua si la ora actuala,- a spus Leonid Kucima.
-Totusi, noi stim cine se afla in spatele acestor tentative de a manji cu noroi proiectul. In realitate, toate cerintele ecologice internationale au fost respectate in timpul construirii canalului-, a adaugat el.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
