Soarta tezaurului romanesc ingropata intr-o comisie mixta

Apropierea vertiginoasa a summit-ului de la Praga se rasfrange si asupra tratatului bilateral dintre Romania si Rusia, care urmeaza a fi finalizat inaintea reuniunii la varf a statelor NATO. Textul documentului, clasificat -strict secret-, a fost trimis, ieri, sefilor de partide si demonstreaza ca negociatorii romani au acceptat sa faca o concesie importanta Moscovei. Astfel, controversatul subiect al Tezaurului, pe care Romania i l-a incredintat Rusiei in 1917, nu isi gaseste o solutie transanta in tratat, chestiunea fiind -pasata- unei comisii mixte, care urmeaza a fi alcatuita dupa semnarea acordului. In plus, printr-o declaratie-anexa a documentului, Romania isi va face oficial -mea culpa- pentru intrarea in cel de-al Doilea Razboi Mondial, alaturi de Germania nazista. Pe de alta parte, ambele parti condamna, in aceeasi anexa, Pactul Ribbentrop-Molotov. Liderii Opozitiei parlamentare s-au dovedit a fi deosebit de concesivi in privinta textului care le-a parvenit ieri de la Cotroceni. Reuniti aseara in Sala Ambasadorilor a palatului prezidential, ei au dezbatut tratatul impreuna cu seful statului.

-Capul de afis- al reuniunii de aseara a fost, insa, dezghetarea relatiilor dintre seful statului si presedintele PRM, C.V. Tudor, intrat in dizgratia presedintelui dupa ce a declarat ca Puterea din 1995 a avut cunostinta de antrenamente ale gruparii Hamas pe teritoriul Romaniei. La intalnire au mai participat seful PSD, Adrian Nastase, ministrul de externe Mircea Geoana, prim-vicepresedintele PNL, Teodor Melescanu, insotit, in absenta liderului Valeriu Stoica, de Andrei Chiliman, presedintele PD, Traian Basescu, deputatul UDMR, Gyorgy Tokay, liderul PUR, Dan Voiculescu, precum si o serie de consilieri prezidentiali.

Rezultatul final al negocierilor romano-ruse a fost, ieri, subiect de consultari la Cotroceni intre presedintele Iliescu, reprezentantii MAE si liderii partidelor parlamentare. Presati de apropierea -momentului Praga-, opozantii s-au declarat, la unison, de acord cu proiectul de tratat. Ei au aprobat inclusiv formula sub care a fost transata controversata chestiune a Tezaurului romanesc, prin constituirea unei comisii mixte care sa studieze aceasta problema. Liderii politici au mai putut constata, din proiectul de acord care le-a fost trimis de la Cotroceni sub mentiunea -strict secret-, ca tratatul va fi insotit de o declaratie comuna, care va fi semnata de ministrii de externe si in care se va consemna, alaturi de mentiunile referitoare la tezaur, condamnarea pactului Ribbentrop- Molotov si a participarii Romaniei la al Doilea Razboi Mondial alaturi de Germania. Prin tratat, Romania si Rusia se angajeaza sa coopereze pentru combaterea amenintarilor la adresa securitatii, inclusiv a actelor de terorism, a -nationalismului agresiv-, a separatismului, a extremismului cu manifestari violente, a crimei organizate, precum si a traficului de droguri si fiinte umane. In plus, cele doua parti semnatare recunosc -dreptul fiecareia de a alege si a schimba- aranjamentele de securitate, -inclusiv tratatele de alianta-.

Opozitia isi da un acord de principiu

Reprezentantii partidelor invitate la reuniunea de la Cotroceni s-au declarat de acord, in principiu, cu proiectul de document negociat. Exceptie a facut deputatul UDMR Gyorgy Tokay, care a refuzat categoric sa-si exprime un punct de vedere, sub motivul confidentialitatii documentului. Democratul Liviu Negoita a apreciat ca cele trei puncte principale consemnate in declaratia comuna -vor fi in beneficiul ambelor parti-. Vicepresedintele PRM Corneliu Ciontu a aprobat, la randul sau, modul in care au fost transate chestiunile legate de tezaur, de Pactul Ribbentropp-Molotov si de alianta Romaniei cu Germania nazista. -In politica mai este, uneori, nevoie si sa te strecori, iar diplomatia este necesara in astfel de situatii-, a declarat liderul PRM. Pe de alta parte, presedintele C.V. Tudor a fost de parere ca -trebuie sa se puna in mod categoric problema retrocedarii tezaurului aflat la Moscova-. El a mai precizat ca, in aceasta problema, PRM va face un apel si catre organizatiile internationale si mai ales catre Franta, Marea Britanie si Italia, tari membre ale Antantei, care au garantat depozitarea tezaurului in capitala Rusiei, in 1917.