Raportul de audit al Freedom House – solicitat de ministrul justitiei, Monica Macovei -, a determinat cele mai variate reactii din partea clasei politice romanesti, a mass-media si a societatii civile. Au fost puse in discutie atat premisele si modalitatea in care acest raport a fost comandat si realizat, cat si concluziile lui. Auditarea viza doua segmente, cerute de altfel de UE, si anume Parchetul National Anticoruptie si Strategia anticoruptie de pana in 2004 – respectiv aceea a guvernului Nastase, girat de PSD si fostul presedinte Ion Iliescu.
PNA a anuntat ca va supune atentiei Consiliului Superior al Magistraturii continutul raportului de audit executat de Freedom House Inc. – Washington DC. PNA analizeaza raportul intocmit, urmand sa prezinte un punct de vedere in legatura cu -auditarea independenta- a strategiei anticoruptie 2001-2004 numai CSM, acesta fiind recunoscut ca -singurul organism cu autoritate suprema in materie judiciara-. Acest lucru se va intampla, cel mai probabil, in cursul saptamanii viitoare, tot atunci urmand ca si Ministerul Public sa exprime o pozitie oficiala vizavi de intreg continutul raportului. Deocamdata, Ministerul Public a respins constatarile facute de Freedom House referitoare la cazul RAFO si cazul Ion Alexandru Tiriac, acuzand totodata scoaterea din context a unei declaratii facute de procurorul general, Ilie Botos.
In ceea ce priveste pozitia societatii civile fata de acest raport, momentan aceasta nu pare a fi de bun augur pentru domna Macovei, deoarece sunt acuzate atat modalitatea in care acest audit a fost comandat, termenele putin cam stranse impuse pentru realizarea lui, cat si felul in care Freedom House a acceptat oferta si a realizat cele cerute in ea.
Astfel, surse din cadrul Institutului pentru Politici Publice sustin ca nu a mai existat nimeni care sa concureze pentru preluarea ofertei Ministerului Justitiei, deoarece respectarea conditiilor specificate din caietul de sarcini nu garanta realizarea cu profesionalism a comenzii respective. A fost vorba de doua analize separate, una privitoare la activitatea PNA si alta care trebuia sa se ocupe doar de implementarea strategiei anticoruptie din perioada guvernarii PSD. Sigur ca ambele erau cerute la un anumit termen de UE, dar noua conducere a Ministerului Justitiei stia acest lucru – mai sustin cei din conducerea IPP – si, in consecinta, ar fi trebuit sa vina ceva mai devreme cu oferta. Faptul ca Freedom House a acceptat conditii greu de respectat s-a vazut in rezultatul final al auditului, care a trezit de altfel nemultumiri multiple atat in interiorul clasei politice, cat si in mass-media – mai cred cei de la IPP. Si alte organizatii din aria societatii civile apreciaza ca auditul a fost cam superficial, folosindu-se surse verificate in graba, iar metodologia nu a fost tocmai una care sa asigure rezultate performante.
Totusi, Pro Democratia considera ca Raportul Freedom House constituie un serios motiv pentru adancirea procesului de reforma a justitiei romanesti, cum ne-a declarat Cristian Parvulescu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
