Ieri a fost ziua clarificarilor partiale. Guvernul isi va da demisia abia saptamana viitoare, UDMR a trecut testul de fidelitate si a declarat ca isi va sustine aliatii, iar PSD a intrat abrupt in campanie electorala. Furia cu care Geoana a atacat potentiala numire a -unui tinerel, un mascarici- a demonstrat ca se teme ca liberalii se vor razgandi in ce priveste nominalizarea lui Tariceanu, caruia i-ar fi venit mult mai usor sa-i acorde votul de investitura de cate ori ar fi fost nevoie, dincolo de acuzele de acum, si-l vor pune pe Bogdan Olteanu, de exemplu. Ca PSD are frisoane cand se gandeste la anticipate a reiesit si din dorinta de a amana scrutinul, daca nu sine die, macar dupa Raportul de tara. In ce-i priveste pe conservatori, acestia si-au petrecut ziua negociind la sange cu PNL, asta in timp ce oficial declarau ca sunt in stand-by. Peremistii, desi asteapta intoarcerea liderului de la mare, sunt veseli la gandul ca la viitoarele alegeri ar mai putea ciuguli cateva procente erodate de la PSD. Cu toate acestea, nu se pot abtine sa nu conditioneze sprijinul pentru votul negativ de, nici o surpriza, UDMR. Toate calculele arata: cheia declansarii anticipatelor se afla la PRM, PC si aripa Ciontu, dar si in solidaritatea Aliantei, votul fiind secret. Nelamurita pe deplin a ramas chestiunea persoanei care va trebui sa se sacrifice, cerand parlamentului de doua ori sa nu fie votata. Pentru Tariceanu, aceasta postura ar fi ingrata in situatia in care Basescu chiar intentioneaza sa-l numeasca premier si dupa alegeri. Prejudiciul de imagine ar fi greu de recuperat ulterior.
In randurile puterii se vehiculeaza ca cea mai simpla metoda pentru declansarea alegerilor anticipate ar fi ca dupa demisia de facto a guvernului (14 iulie), presedintele Basescu sa numeasca un nou premier care dupa cele 10 zile necesare formarii guvernului sa vina in fata parlamentului si sa-si declare incapacitatea de a forma un nou cabinet. Presedintele numeste apoi un alt premier ca prim-ministru, care la randul sau declara in fata parlamentului ca nu poate poate alcatui guvernul. In acest fel, sustin surse bine informate din zona puterii, vor fi epuizate cele doua termene pe care le are premierul pentru a forma guvernul, iar presedintele Basescu poate declansa anticipatele dupa o consultare formala cu presedintii celor doua camere ale parlamentului. Expertii in drept constitutionali sunt insa destul de sceptici, explicand ca procedeul de initiere a scrutinului anticipat impune respingerea de doua ori in termen de 60 de zile a propunerilor de guverne de catre legislativ. Potrivit articolului 89 din Constitutie, seful statului poate dizolva parlamentul -daca accesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a doua solicitari de investitura-.
Respingerea propunerilor de investitura se face prin votul majoritatii parlamentarilor, ceea ce inseamna 236 de voturi. Potrivit declaratiilor date pana acum de liderii partidelor parlamentare, s-ar putea forma o astfel de majoritate favorabila alegerilor anticipate. Alianta PNL-PD care a initiat procedura are 160 de parlamentari. UDMR care a hotarat la Consiliul Operativ sa sustina demersul Aliantei are 32 de oameni in legislativ. Partidul Romania Mare a declarat de la bun inceput ca este in favoarea anticipatelor, pe motiv ca atuala coalitie si-ar fi dovedit -caracterul artificial si neputinta de a guverna tara-. PRM are 51 de parlamentari. Suma parlamentarilor acestor formatiuni care sunt pro-anticipate este de 243, un numar suficient pentru a declansa noi alegeri generale. Presedintele PSD, Mircea Geoana, a precizat insa ca acest partid care socoteste anticipatele -un mare rau pentru tara- a inceput discutii formale si informale atat cu partide din interiorul coalitiei, cat si cu formatiuni din opozitie. PSD negociaza atat cu fostul aliat – Partidul Conservativ, cat si cu Partidul Romania Mare. Conservatorii la randul lor negociaza atat cu liberalii, cat si cu democratii. Potrivit unor surse demne de incredere, partidul condus de Dan Voiculescu ar putea cadea la intelegere cu PNL, partid cu care a dus de altfel tratative si inaintea alegerilor din 2004. Pe de alta parte, daca PRM voteaza alaturi de PSD, potrivit traditiei, atunci Alianta, UDMR si PC nu mai au majoritatea necesara delansarii anticipatelor. Rezerva pentru aceasta situatie este grupul minoritatilor nationale format din 18 deputati. In afara acestora mai sunt 21 de parlamentari independenti, dintre care 14 sunt disidenti din PRM, autodeclarati recent ca populari. Acestia ar putea vota alaturi de Alianta doar daca se alatura acesteia printr-o fuziune cu PD si daca primesc garantii ca vor fi pe locuri eligibile la viitorul scrutin. Chiar cu voturile minoritatilor si disidentilor din PRM, Alianta are nevoie de conservatori, daca nu vrea sa se bazeze pe voturile formatiunii lui Vadim Tudor.
Tariceanu, misiune imposibila
Doua sunt intrebarile care ii framanta pe politicieni: cum vor reusi sa stranga majoritatea care sa le respinga guvernul si care va fi premierul de sacrificiu. Daca in ce priveste prima, solutia consta in abilitatea de negociere, problema numirii premierului e mult mai spinoasa. Nu numai ca acesta va fi unul de sacrificiu, dar va fi plasat in postura unei marionete. Orice explicatie s-ar gasi, o asemenea etichetare nu va putea fi evitata.
Acesta este motivul pentru care liberalii dezbat aprins chestiunea, ei fiind cei direct vizati. Desi numele lui Calin Popescu Tariceanu este cel mai vehiculat in acest scenariu, reticentele sunt foarte mari, avand in vedere ca e probabil ca tot el sa fie numit premier si dupa alegerile anticipate. Asta in situatia in care Traian Basescu isi respecta promisiunea. Misiunea si pozitia lui Tariceanu devin aproape imposibile in acest caz. Dupa ce si-a dat demisia, el ar trebui sa apara in fata parlamentului si sa spuna: -nu ma votati-. Si inca de doua ori! Oricum, el este perceput ca un premier slab, aflat sub puterea hipnotica a lui Basescu, dovada fiind facuta chiar cu ocazia demisiei, cand si-a schimbat atitudinea pe parcursul a doar doua zile si numai ca urmare a presiunilor facute de presedinte. PSD-ul nu rateaza acum nici o ocazie de a-l acuza ca este -timorat si chiar santajat-, ca a condus – cel mai slab si incompetent guvern-. Cu toate acestea, PSD-ului i-ar conveni ca Tariceanu sa fie omul de sacrificiu. In pofida acuzelor de moment, le-ar fi mult mai usor sa ii acorde votul de investitura, pentru ca in ultima instanta impusca doi iepuri dintr-un foc. Sa nu uitam ca pana de curand Tariceanu a fost relativ menajat de atacuri, asa incat PSD ar iesi mult mai onorabil daca l-ar vota pe el si cabinetul sau. Justificarile ar fi mult mai lejere in momentul cu pricina, i s-ar gasi scuza ca, de fapt, e victima lui Basescu. In plus, daca va fi renominalizat si dupa potentialele alegeri din toamna, macazul s-ar schimba cu rapiditate si Tariceanu va fi transformat in ciuca bataii pesediste exact pentru faptul ca acceptat postura de om de paie.
Cel mai neconvenabil pentru PSD ar fi ca Alianta sa numeasca -un tinerel, un mascarici, un baiat de curte-, pentru ca atunci, pentru o minima decenta si credibilitate, nu ar avea incotro si ar trebui sa-l respinga. Acesta este motivul reactiei furibunde a lui Geoana, care s-a repezit sa afirme ca PSD nu va accepta -sa se prostitueze-. Evident, si Geoana auzise zvonurile ca liberalii iau in discutie numele lui Bogdan Olteanu, ceea ce le-ar pica prost. Olteanu numai statura de prim ministru nu are, asa ca, oricat ar dori PSD sa amane scadenta anticipatelor, le-ar fi cam greu sa-si dea binecuvantarea pentru el.
Pe de alta parte, liberalii, dar mai ales Basescu, stiu si ei asta. Deci strategia, chiar daca nu este placuta, in directia asta ar trebui sa mearga. Totul depinde insa de intentiile in ce-l priveste pe Tariceanu. Daca el urmeaza sa fie cu adevarat viitorul premier, ar trebui menajat. Pentru ca scenariul avansat de Berceanu: -premierul isi da demisia de cate ori e nevoie-, poate intra nu numai in cartea recordurilor, ci si intr-o antologie de umor. Evident, una -atipica- romanesca. Daca senariul cu Tariceanu este altul, evident, el poate fi sacrificat pe altarul intereselor de moment. Care poarta un singur nume: alegeri anticipate cat mai curand.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
