Tariceanu se gandeste la portofele demnitarilor

În cadrul guvernului există o preocupare intensă cu privire la creşterea indemnizaţiilor demnitarilor. Surse din Executiv ne-au declarat că, la presiunile miniştrilor, mai ales a celor care trăiesc din salariu, guvernul analizează oportunitatea majorării indemnizaţiei demnitarilor, considerand că astfel vor fi eliminate diferenţe salariale dintre aceştia şi unii funcţionari publici care beneficiază de sporuri salariale. Preocuparea pentru acest subiect s-a intensificat după ce miniştrii au ajuns la concluzia că există funcţionari publici care au venituri lunare mai mari decat ei. Deocamdată nu există nimic concret pus pe hartie. Decizia nu a fost încă luată, urmand să fie discutată la nivel politic, pană la sfarşitul lui ianuarie. Pentru a nu fi acuzaţi că vor să-şi crească nejustificat salariile, guvernanţii se pare că vor mai prezenta un motiv pentru susţinerea iniţiativei: cu salariile mărite, demnitarii vor sta departe de tentaţiile corupţiei. Să înţelegem că pană acum nu au stat dacă tot zic că salariile sunt mici? Oricum, în cazul în care iniţiativa va provoca un uragan în randul populaţiei se va merge pe varianta ca de majorarea îndemnizaţiilor să beneficieze doar demnitarii cu responsabilităţi în domeniul integrării europene şi care vor participa la luarea deciziilor privind interesele tuturor ţărilor UE.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu este convins că nu vor avea loc alegeri anticipate nici în acest an. Tocmai de aceea garantează că şi pest un an va fi prim-ministru. Ba chiar susţine că nu ştie de afirmaţia preşedintelui Traian Băsescu, conform căreia ar fi incapabil să conducă guvernul în perioada de după aderarea la UE. -Nu ştiu, n-am luat cunoştinţă de vreo astfel de declaraţie a preşedintelui-. Şi lasă să se înţeleagă că presa a contribuit din plin la imaginea de guvern minoritar fără sprijin în parlament. Nu de alta, dar după cum afirmă premierul, guvernul are susţinere parlamentară, ca dovadă că Varujan Vosganian a fost votat de parlamentari pentru postul de ministru al economiei după cum şi bugetul de stat pe 2007 a fost aprobat tot de parlamentari. Prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu şi-a susţinut toate aceste puncte de vedere într-un interviu televizat, luni seară. Ocazie cu care a demonstrat că se gândeşte şi la portofelele demnitarilor.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu consideră că este normal ca bugetarii care au locuri în consilii de administraţie să fie plătiţi în urma activităţii pe care o desfăşoară în aceste consilii. În CA-uri însă, nu sunt angajaţi orice fel de bugetari, ci membrii ai guvernului sau apropiaţi ai puterii. -Primul lucru pe care vroiam să vi-l spun este că nu sunt clienţi ai puterii, şi doi, că este legal. Deci nu este făcut nimic ilegal. Cadrul legal permite acest lucru-, a declarat premierul Tăriceanu. Prim-ministrul liberal a ţinut să precizeze că este vorba de funcţionari care au dat dovadă de performanţă şi pentru care salariul de bugetar este insuficient. -Toată lumea pleacă de la premisa că salariile la nivelul bugetarilor nu trebuie să fie exagerate. Dar un om de valoare care vine din zona privată şi ajunge în zona bugetară poate să accepte un salariu care reprezintă o treime sau o pătrime din ceea ce câştigă în zona privată, numai ca să fie salariat la stat? Este corect să cerem acestor funcţionari, care au responsabilităţi, care muncesc totuşi, care au dat dovadă de performanţă, să lucreze pe nişte salarii care sunt 20-30% mai mici faţă de un salariu din domeniul privat? Putem să-i cerem performanţă, putem să-i cerem responsabilitate, loialitate, în condiţiile în care sunt prost plătiţi?-, s-a întrebat retoric, Tăriceanu. Cât despre demnitari, cum ar fi cei care au fost în comisiile de privatizare ale CEC şi BCR, premierul Tăriceanu are un punct de vedere bine format: -Prefer ca oamenii din comisia de privatizare să fie plătiţi legal şi transparent, cu sume care sunt, dacă vreţi, totuşi modeste în raport cu valoarea privatizării care a avut loc la BCR, decât să se vorbească – aşa cum a fost în perioada guvernului precedent – de comisioane, bacşişuri, şpăgi. Oamenii care muncesc, să ştiţi că trebuie răsplătiţi.-

O dovadă în plus a grijii premierului pentru veniturile bugetarilor este faptul că în cadrul guvernului există o preocupare intensă cu privire la creşterea indemnizaţiilor demnitarilor. Surse din executiv ne-au declarat că la presiunile miniştrilor, mai ales a celor care trăiesc din salariu, guvernul analizează oportunitatea majorării indemnizaţiei demnitarilor, considerând că astfel vor fi eliminate diferenţe salariale dintre aceştia şi unii funcţionari publici care beneficiază de sporuri salariale. Preocuparea pentru acest subiect s-a intensificat după ce miniştrii au ajuns la concluzia că există funcţionari publici care au venituri lunare mai mari decât ei. Nu există încă un proiect de lege, iar decizia nu a fost încă luată, urmând să fie discutată la nivel politic. Pentru a nu fi acuzaţi că vor să-şi crească nejustificat salariile, guvernanţii se pare că vor mai prezenta un motiv pentru susţinerea iniţiativei: cu salariile mărite, demnitarii vor sta departe de tentaţiile corupţiei. De altfel, reevaluarea indemnizaţiilor pentru demnitari este propusă şi într-un document guvernamental elaborat recent şi obţinut de Mediafax.

-Pentru funcţiile de demnitate publică pentru care indemnizaţia lunară reprezintă unica formă de remunerare a activităţii desfăşurate, ţinând seama de noile obligaţii generate de integrarea europeană, considerăm că ar fi oportună stabilirea unei noi ierarhii a indemnizaţiilor pentru această categorie de personal-, se arată în document. Miniştrii, premierul şi preşedintele sunt demnitarii cu cele mai mari indemnizaţii, veniturile acestora fiind cuprinse în ultimul an între circa 46.000 lei şi 60.000 lei, însă unii dintre membrii guvernului au fost remuneraţi pentru participarea în diferite comisii de privatizare, în cuantum individual de până la 112.000 lei.

Premierul recunoaşte că nu are autoritate

Premierul Tăriceanu a recunoscut în mod indirect, că este neputincios atunci când vine vorba de reducerea structurilor stufoase din ministere. Practic, a recunoscut că nu este ascultat de miniştrii din propriul său cabinet atunci când le cere în mod direct ceva: -Le-am cerut să facă un proiect de restructurare internă la toate ministerele, există însă o serie de autorităţi care sunt puse sub autoritatea primului-ministru şi unde de asemenea am făcut o propunere de restructurare şi ea este în aşteptare, pentru ca toate acestea să meargă mână în mână-. Astfel, premierul Tăriceanu a recunoscut că nu are puterea să facă restructurarea în profunzime a guvernului fără ajutorul miniştrilor, care însă l-au lăsat în aşteptare.

Premierul susţine că ceea ce a ţinut de puterea sa în privinţa restructurării a făcut: -Am discutat în cadrul guvernului necesitatea restructurării ministerelor. Ceea ce era de resortul meu, de exemplu reducerea numărului de secretari de stat, am făcut-o. Am redus numărul de secretari de stat şi subsecretari de stat cu o treime-. Întrebat de ce nu a făcut el primul pas spre desfiinţarea Cancelariei, tocmai pentru a oferi un exemplu colegilor din guvern, premierul Tăriceanu a recunoscut că -să ştiţi că exemplul aici nu funcţionează… -. Ca dovadă, a declarat că -proiectul de desfiinţare a Cancelariei l-am adus şi l-am prezentat în guvern şi le-am spus: -Stimaţi colegi, aveţi o datorie restantă, şi anume restructurarea propriilor ministere-. Pentru că ceea ce se întâmplă poate e mai puţin cunoscut. Cineva poate îşi imaginează că eliminând patru miniştri sau trei miniştri din guvern, facem vreo economie. Nu se întâmplă absolut nici o economie. Dar, în schimb, la nivelul ministerelor, există agenţii, autorităţi, institute şi diferite alte structuri care sunt pendinte de ministere şi care au sute şi sute şi mii de angajaţi şi le-am cerut să facă un proiect de restructurare internă la toate ministerele-.

Ba chiar premierul a confimat că membrii executivului au încercat să uite subiectul restructurării ministerelor. Astfel, Tăriceanu a afirmat că atunci când trebuie să vorbească -toată lumea e foarte vitează. Când este vorba să se apuce de treabă… Aşa cum am povestit şi cu restructurarea ministerelor. Deodată văd că se aşterne liniştea şi se încercă să treacă în uitare-.

-Propunerea de restructurare a guvernului poate fi luată în discuţie fără îndoială-, a conchis Tăriceanu.

Ameninţări la PD

Tot indirect, Tăriceanu i-a avertizat pe colegii democraţi că s-ar putea să aibă surprize dacă vor mai face propuneri fără să se consulte în prealabil în Alianţă. -O astfel de propunere s-ar putea să nu-i aranjeze pe toţi dacă nu e discutată înainte-, a declarat Tăriceanu în aceeaşi emisiune televizată, făcând referire la cererea PD de a veni în faţa parlamentului cu o propunere de restructurare a guvernului. El a calificat propunerea democrată drept -o propunere foarte interesantă-, şi a adăugat pe un ton ironic, că -am să ţin cont de ea-

Structura guvernului nu este greoaie

Deşi este adeptul restructurării guvernului, adică a ministerelor, premierul Tăriceanu nu crede că formula guvernamentală este greoaie. Ba mai mult, ceea ce PNL criticase tot timpul pe vremea când era în opoziţie, şi anume structura stufoasă şi greoaie a Cabinetului Năstase, acum nu mai reprezintă o problemă. -Formula n-aş putea spune că este greoaie. Nu ştiu unde este formula greoaie. Nu văd unde e formula greoaie-, a afirmat premierul în acelaşi interviu televizat, referindu-se la numărul de miniştri. Numărul mare de posturi de pe vremea guvernării pesediste, pe care liberalii îl criticau atât de mult, brusc pare să nu mai fie o problemă. -În Luxemburg au 8 miniştri, mi se pare că şi în Italia au 30. Deci, formula optimă nu există. Fomula de guvern depinde de situaţie, de datele locale ale problemei, de conjunctura politică, de spectrul politic, de faptul dacă este guvern monocolor sau o coaliţie-, a explicat Tăriceanu. El a susţinut de mai multe ori această teorie în cadrul interviului televizat, afirmând că -cei care invocă faptul că guvernul este sau structura este greoaie este complet fals-.

Susţinerea parlamentară

În acelaşi interviu televizat, luni seară, premierul Tăriceanu a lăsat să se înţeleagă că presa a alimentat tema guvernului minoritar fără sprijin în parlament. -Să ştiti că într-adevăr, comentariile, aş spune din presă sunt în momentul de faţă că există un guvern minoritar. -Premierul Tăriceanu este de părere că nu are de ce să îşi facă griji în privinţa susţinerii parlamentare, deoarece realitatea din parlament este contrazisă de datele de pe hârtie. -Guvernul minoritar, în sfârşit, se vede, ca să fiu foarte clar, se vede în parlament. Spre ultima parte a anului 2006 am mers în parlament cu propunerea de numire a ministrului economiei şi comerţului în persoana lui Varujan Vosganian, şi parlamentul a aprobat, deci nu se poate spune că funcţionează ca un guvern minoritar. Atâta vreme cât există susţinere în parlament, guvernul poate să funcţioneze înainte-. Cele două exemple oferite de Tăriceanu pentru a susţine teoria: votarea lui Varujan Vosganian ministru al economiei şi adoptarea bugetului de stat.

Precizări în privinţa Strategiei

În urma apariţiei unui articol în ziarul nostru, în care se arăta că Strategia României pentru perioada post-aderare elaborat la nivelul guvernului reprezintă viziunea PNL privind Strategia, Biroul de Presă al Guvernului a transmis ieri redacţiei un drept la replică în care se arată că -Proiectul Strategiei României pentru perioada post-aderare publicat pe site-ul guvernului a fost elaborat la nivelul guvernului şi nu reprezintă viziunea niciunui partid politic. Strategia a fost transmisă liderilor partidelor parlamentare pentru analiză în luna decembrie 2006, în vederea reanalizării unei dezbateri publice asupra acestui proiect, la care să participe şi să îşi aducă contribuia puterea, opoziţia şi societatea civilă-.

Numai că premierul Tăriceanu, în cadrul emisiunii televizate luni seară, a recunoscut că -probabil o serie de idei, de elemente au fost preluate- din strategia PNL în Strategia Guvernului. Călin Popescu Tăriceanu vrea o -dezbatere profundă- în parlament pe document, care să fie îmbunătăţit cu idei ale fiecărui partid. Tocmai de aceea respinge ideea asumării răspunderii pe Strategie, aşa cum i-a cerut PSD.