Prin intrarea in vigoare a Legii anticoruptie, Filip Georgescu a trebuit sa aleaga intre functia de director general al Regiei Nationale a Padurilor si cea de deputat PSD. Ca urmarea a acestei conjuncturi, dupa ce timp de doi ani si jumatate s-a aflat in fruntea silviculturii romanesti, Filip Georgescu a optat pentru calitatea de parlamentar. La sfarsitul acestei saptamani, va preda conducerea Regiei Nationale a Padurilor, drept pentru care deputatul PSD a trecut in revista realizarile si neimplinirile acestei perioade.
– Domnule Filip Georgescu, care sunt realizarile si neimplinirile celor doi ani si jumatate de cand va aflati in fruntea Regiei Nationale a Padurilor?
– In acesti doi ani si jumatate as putea spune ca am avut si multe satisfactii profesionale, care s-au concretizat in realizari notabile, dar sigur, am avut si neimpliniri. Aceste neimpliniri s-au datorat si perioadei scurte de timp, pentru ca in doi ani si jumatate nu poti sa realizezi mare lucru. Starea contraventionala si infractionala reprezinta totusi o problema si in padurile tarii inca se mentine o atmosfera din asta, de frauda. Vreau sa va spun ca am intocmit peste 500-600 de plangeri penale si, din nefericire, m-am ales cu intocmirea lor si rezultatul inca il mai astept.
– Exista o presiune asupra personalului silvic?
– Sigur, exista o presiune asupra personalului silvic si a existat dintotdeauna. Dar aceasta presiune s-a amplificat dupa 1990 si exista si in prezent. Vreau sa spun ca o data cu retrocedarea acestor suprafete de paduri, presiunea asupra corpului silvic a scazut in sensul ca acesta nu mai este implicat in paza padurilor private. Aici avem structuri particulare cu personal silvic privat. Corpul silvic de stat il regasiti in padurile statului si, sigur, pe noi ne preocupa ca acest corp silvic care gospodareste padurile publice sa dea dovada de multa intelepciune si de mult respect pentru aceasta mare avutie nationala care inseamna padurea si sa constituie un exemplu pentru proprietarii de paduri in ceea ce priveste modul de gospodarire a acesteia. Atunci cand proprietarul va vedea ca padurea privata este mai prost gospodarita decat padurea statului, eu sunt convins ca majoritatea celor care detin paduri vor veni spre structurile statului pentru a le asigura securitatea, regenerarea, amenajarea si sanatatea fondului forestier. Incet, incet, eu zic ca treburile se vor pune la punct, dar dureaza. Asta nu inseamna ca personalul silvic este perfect si n-are uscaturile lui.
– Exista uscaturi in silvicultura?
– Ce sa ne ascundem dupa degete, avem si noi uscaturile noastre, incepand de la padurar si pana la conducatori de directii silvice sau chiar in structurile superioare, care prin neimplicare aduc prejudicii substantiale fondului forestier. Incepand de la padurarul care nu asigura paza cantonului si pana la personalul tehnic care nu efectueaza lucrarile corespunzatoare de intretinere, regenerare si verificarea instalatiilor de transport, neimplicarea acestora aduce mari prejudicii padurii.
– M-am confruntat, in cei doi ani si jumatate, cu situatii in care mai degraba dadeam afara un director, decat un padurar si treaba asta m-a surprins. Sigur, ma surprinde neplacut cum o serie de oameni sus-pusi intervin pentru niste oameni de proasta calitate. Ce sa ne mai dam dupa degete, traficul de influenta e in floare. Sigur, in ceea ce ma priveste, nu ca ma laud, dar nu m-am lasat totdeauna antrenat in aceasta situatie si am fost destul de radical impotriva, n-am tinut cont de foarte multe interventii.
-Daca nu erati deputat, credeti ca traficul de influenta era mai mare?
– Cu siguranta era mai mare. Recunosc cu toata sinceritatea, pentru ca sunt un bun crestin, aceasta calitate de deputat in fruntea Regiei Nationale a Padurilor a adus mult bine sectorului, in sensul ca prin calitatea pe care am avut-o nu m-am lasat antrenat sau intimidat de anumite structuri sau persoane sus-puse. Am fost destul de radical si nu am acceptat asemenea lucruri. Eu zic ca a fost o treaba buna pentru padurea romaneasca. Am avut situatii cand primeam telefon pentru un prapadit de padurar, tehnician sau inginer, spunandu-mi-se ca este un baiat foarte bun care trebuie ajutat. Ma interesam de el si, in realitate, era un prapadit si imediat spuneam ca trebuie dat afara cu data de ieri, si nu cu cea de azi.
– Ce ati mai putea include la capitolul neimpliniri?
– Pe fondul lipsei de cultura silvica si al unor neajunsuri materiale, sunt anumite zone forestiere foarte afectate din cauza infractorilor. Deci, starea contraventionala si infractionala se mentine inca la cote ridicate din cauza acestei situatii destul de delicate. In atentia noastra permanenta este ca starea contraventionala si infractionala sa scada si, sigur, sa evitam pe cat posibil furtul de masa lemnoasa.
– Cine sunt, de fapt, infractorii?
– In general, marii rechini fura foarte organizat si intr-o colaborare perfecta cu oameni responsabili si, ca atare, depistarea acestora se face mult mai greu, dar am facut-o.
– Aceste fraude se produc in suprafetele de padure licitate de firme si pe fondul unei neintelegeri, se produc fraude foarte bine organizate si aici prea multe cazuri depistate. Insa starea infractionala si contraventionala este mentinuta la cote ridicate ridicate datorita acestor colonii de romi, pentru care singura sursa de venit o reprezinta lemnul. Atunci noi trebuie sa venim in intampinarea lor, pentru ca nu poti sa-i opresti in totalitate. Astfel, punem la dispozitia lor cantitati de masa lemnoasa din degajari, curatari sau taieri de igiena, care au niste preturi rezonabile, pe care ei le pot cumpara si valorifica ulterior pentru a-si intretine familiile. Mai procedam si altfel. De exemplu, la recoltarea fructelor de padure vin foarte multi romi care vor lemn in loc de bani, pentru ceea ce au recoltat, pe care ulterior il valorifica. Eu zic ca este o situatie fericita, pe care noi trebuie sa o sprijinim.
– Care este situatia actuala a Regiei Nationale a Padurilor?
– Anul 2003 a demarat bine pentru regie, in sensul ca o serie de activitati cum ar fi vanatoarea, recoltatul fructelor de padure, impletiturile din rachita, atelierele de tamplarie, pastravariile au obtinut rezultate notabile. S-au realizat venituri suplimentare, in conditiile in care suprafetele de padure se reduc ca urmare a procesului de retrocedare, ce va continua si in acest an. Suprafata fondului forestier va scadea simtitor si anul 2003 a demarat pentru regie cu un minus de 2.500.000 de hectare de padure. Asta inseamna ca statul va ramane cu circa patru milioane de hectare de padure si, ca atare, si cantitatea de masa lemnoasa ce se va exploata va fi mult mai mica. Acest lucru se datoreaza, in primul rand, micsorarii de la sase milioane si jumatate la patru milioane de hectare de padure si, in al doilea rand, majoritatea padurilor statului sunt din grupa I functionala, adica cu rol de protectie. Deci suntem obligati sa recoltam intreg fondul de marfa – fructe de padure, ciuperci comestibile, sa producem mai mult pastrav, sa creasca efectivele de vanat in asa fel incat sa avem si o recolta mai mare in anii urmatori. Plantelor medicinale trebuie sa le acordam o atentie deosebita, pentru ca de aici vin bani multi. Trebuie valorificat intregul potential al padurii, nu numai lemnul. Padurea are o valoare incomensurabila in ceea ce priveste rolul ei ecologic, dar cine analizeaza padurea din punct de vedere economic comite o mare greseala.
– Cum au decurs relatiile cu autoritatile locale?
– In general, corpul silvic are realtii bune cu politia si cu autoritatile locale, dar nu in totalitate. Avem cazuri in care primarii au intrat in posesia unor suprafete apreciabile de padure – sigur, in mod legal -, dar care se erijeaza in proprietari unici si produc pagube foarte importante.
– Nu s-au constituit acele consilii de administratie ale respectivei suprafete de padure unde proprietarii trebuie aiba reprezentantii lor. Primarul face licitatia si tot el dispune si sigur o sa culeaga roadele la alegerile de anul viitor.
– Cum a fost colaborarea cu Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor?
-Am avut o colaborare buna cu ministerul de resort, dar si cu cu politia si, in special, cu jandarmeria. Vreau sa va spun ca jandarmii au dat dovada de multa receptivitate atunci cand noi i-am solicitat si prezenta lor a avut un impact foarte mare atunci cand au intervenit alaturi de personalul silvic.
– Dar cum au fost relatiile cu cei din cadrul regiei?
– In general, am colaborat bine cu colegii, atat cu cei din teritoriu, cat si cu cei din centrala Regiei Nationale a Padurilor. Daca mi-as fi continuat activitatea la regie, cu siguranta ca as fi renuntat la serviciile unora din aparatul central si din teritoriu. N-am facut-o pentru ca nu este corect din partea mea si de aceea las colegului care va veni in urma mea sa-si formeze echipa manageriala.
– Cine a decis ca trebuie sa renuntati la conducerea regiei pentru locul de deputat?
– Eu am ales sa merg la parlament fara sa ma forteze nimeni. De ce? In primul rand, am considerat ca in cei doi ani si jumatate in aceasta functie, m-am achitat de cateva sarcini care au stat in atentia programului de guvernare si a partidului meu, cum ar fi restructurarea regiei sau retrocedarea padurilor – care a fost un act foarte complicat.
– Am inceput aceasta actiune la 1 iunie 2001 si am ajuns la finele anului 2002 sa retrocedam circa 93% din suprafatele de padure. Sigur, aceste sase-sapte procente care au mai ramas sunt cele mai grele, pentru ca sunt pe rolul instantelor judecatoresti. Am reusit sa mobilizam treaba vizavi de drumurile forestiere, unde avem o situatie buna. Sigur, ea poate fi si mai buna in perspectiva si aici trebuie regandit sistemul de proiectare. Vedeti, noi am facut drumuri forestiere si foarte bine ca le-am facut, dar in viitorul apropiat trebuie sa proiectam aceste drumuri la niste capacitati mult mai mari, pentru ca au aparut o serie de agenti economici care au utilaje foarte grele. Deci, trebuie regandita putin aceasta problema. De asemenea, avem o situatie buna privind impadurirea terenurilor degradate. In programul de guvernare, regia s-a obligat sa impadureasca 5.000 de hectare in patru ani si noi deja am realizat pana acum peste 10.000 ha.
– Ce ati mai include la capitolul realizari?
– O mare realizare a fost aceea ca 2002 a fost primul an dupa *90 cand s-a exploatat intreaga masa lemnoasa, de 16 milioane metri cubi. Asta dovedeste faptul ca puterea financiara a intreprinderilor a crescut, au venit firme straine cu putere financiara si logistica. Prin preluarea -Cailor de Rasa-, regia a fost pusa intr-o situatie delicata, dar ne-am achitat cu bine de aceasta sarcina. In primul rand ca a trebuit sa consumam aproape 1.200 tone de hrana – ca a fost o iarna foarte grea si caii au iesit in primavara cu bine. De asemenea, am investit bani in repararea grajdurilor, a manejurilor, hipodromurilor si deja am demarat concursurile de nivel national.
– Ce i-ati transmite celui care va veni in locul dumneavoastra la conducerea Regiei Nationale a Padurilor?
– Ii doresc sa gospodareasca cu multa responsabilitate aceasta avutie extraordinara care este padurea, sa-si formeze o echipa manageriala serioasa, care sa traga in aceeasi directie.
– Sa continuie o serie de investitii deja incepute in sistem, sigur dupa ce le analizeaza cu toata competenta. De asemenea, sa tina la unitatea corpului silvic, avand in vedere faptul ca in Romania nu putem discuta despre cultura forestiera. Doresc ca cel care va conduce regia sa investeasca mai mult decat am facut eu in promovarea unei educatii silvice solide, in special in randul tineretului. Silvicultura a trecut si trece printr-o perioada foarte dificila, iar in perspectiva trebuie sa intre si ea in sistemul economiei de piata. Trebuie sa ne adaptam rapid la economia de piata, ca altfel murim. Sa lasam la o parte acest conservatorism care ne caracterizeaza pe noi, silvicultorii, si sa existe intre noi si cei care ne cumpara marfa un dialog corect, civilizat si de respect reciproc.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
