Cei prezenti la summitul de lansare a Forumului Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat au vorbit mult despre importanta cooperarii in vederea solutionarii conflictelor din regiune si atragerii investitorilor straini. In mod concret, a fost constituit un Fond al Marii Negre care sa foloseasca la finantarea proiectelor regionale si a fost adoptata o declaratie comuna care atrage atentia asupra pericolelor cu care se confrunta statele din zona. O parte din oficiali au comparat eforturile participantilor de a gasi o solutie la problemele lor cu aventura argonautilor, porniti in cautarea lanii de aur.
Reuniunea a fost doar prima de acest gen dintr-o serie de evenimente similare, care doresc sa atraga atentia comunitatii internationale asupra acestui spatiu, sa lanseze o cooperare mai solida intre statele din regiune, promovandu-le totodata interesele. De altfel, la summitul de anul viitor s-ar putea face un pas calitativ inainte, Romania urmand sa propuna o prima Carta a Marii Negre. Au participat sefi de stat din regiune sau trimisi ai acestora, ministri, reprezentanti ai comunitatii europene si euro-atlantice, dar si peste 400 de experti din mediul neguvernamental romanesc si strain. Desi Federatia Rusa a fost reprezentata doar prin ambasadorul Moscovei la Bucuresti, Aleksandr Tolkaci, presedintele Basescu a multumit de doua ori pentru aceasta prezenta, chiar daca ea s-a limitat la statutul de observator. El a mai adaugat ca nici un proces de cooperare in regiunea Marii Negre nu poate fi complet fara aportul substantial al Rusiei, avand in vedere resursele generoase de care dispune aceasta in multiple domenii.
Bani
Prima initiativa concreta a evenimentului a fost constituirea unui Fond al Marii Negre care sa foloseasca la finantarea proiectelor regionale. Ideea a fost mentionata de reprezentantul american J.D. Crouch, adjunct al consilierului pentru securitate nationala al presedintelui SUA, fost ambasador al Statelor Unite in Romania. El a precizat ca SUA cauta modalitati suplimentare de intensificare a cooperarii in regiunea pontica si -intentioneaza sa participe la un parteneriat public-privat reprezentat de Fondul Marii Negre-, la care va avea o contributie financiara semnificativa. Proiectul, format pe modelul Balkan Trust for Democracy, va fi lansat efectiv in toamna acestui an si va porni de la un buget de 20 de milioane de dolari, initiativa apartinand organizatiei German Marshall Fund. Fondul va oferi finantare organizatiilor din regiune – grupuri civice, ONG-uri, administratii locale si regionale, institutiilor din domeniul educatiei si organizatiilor de presa din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Moldova, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.
Declaratia
Sefii de state si reprezentantii tarilor din regiune au adoptat o declaratie comuna prin care a fost lansat oficial Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat. Potrivit acesteia, conflictele nerezolvate din anumite tari din bazinul pontic constituie o -provocare la adresa securitatii si stabilitatii regiunii-. Textul mai arata ca alte pericole pentru stabilitatea regiunii sunt: energia, terorismul, proliferarea armelor de distrugere in masa, distrugerea mediului inconjurator, dezastrele naturale, traficul ilegal si crima organizata.
Documentul a aratat ca Forumul Marii Negre nu va avea structuri sau entitati permanente si nu va dubla activitatile mecanismelor de cooperare existente in regiune. Se mai preciza ca implementarea proiectelor consfintite va fi responsabilitatea statului sau statelor initiatoare.
Dinamici
Presedintele Traian Basescu a atras atentia asupra faptului ca, in perioada 2000-2005, ritmul anual de crestere economica a tarilor din zona a fost, in medie, de 5,9%, situand acest spatiu printre cele mai dinamice pe plan global. Din acest motiv, seful de stat roman considera ca regiunea are sansa sa devina un partener atragator pentru principalele centre de putere economica, -in masura in care se dovedeste capabila sa se transforme dintr-o sursa de probleme intr-o generatoare de solutii-. A adaugat ca tensiunile din Transnistria, Abhazia, Nagorno-Karabah sau Osetia de Sud sunt diferite si, -indiferent daca actionam prin intermediul Uniunii Europene sau al NATO, sau in alte formate posibile, trebuie sa actionam adaptat fiecarei situatii-.
Premierul Tariceanu a insistat asupra investitiilor importante pe care le necesita construirea retelelor de oleoducte si gazoducte pentru transportul petrolului cu vase de mare tonaj spre Europa de Vest. El a prezentat, de asemenea, situatia critica a infrastructurii rutiere, feroviare si maritime din regiune si a declarat ca aceste probleme trebuie solutionate in vederea atragerii investitorilor straini.
Conflict inghetat
Presedintele Basescu s-a intalnit, duminica, la Palatul Cotroceni, cu presedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, si cu presedintele Republicii Armenia, Robert Kocharian, si a discutat, pe rand, cu fiecare dintre ei despre situatia din Nagorno-Karabach. Negocierile dintre cei doi au continuat si ieri, urmand sa poarte noi discutii si astazi. In discursul sau, presedintele armean a declarat ca tara sa este dispusa -sa continue dialogul cu Azerbaidjan, pentru rezolvarea conflictului Nagorno-Karabah-. In schimb, Ilham Aliyev a atras atentia ca, potrivit mai multor rezolutii ONU, Armenia este tara ocupanta in Azerbaidjan si a apreciat ca -incalcarea integritatii teritoriale- a Armeniei, Republicii Moldova si Georgiei trebuie sa inceteze.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
