Catalogat drept un document de capatai al diplomatiei romanesti, Tratatul bilateral romano-rus a fost expediat saptamana trecuta, in faza de proiect, si stampilat -strict secret-, tuturor partidelor parlamentare de pe scena politica romaneasca. La intalnirea de vineri de la Cotroceni, participantii au fost, de asemenea, informati ca este preferabil ca acordul respectiv sa ramana, pana la semnarea sa, programat pentru luna mai, departe de ochii presei si ai opiniei publice. Surse parlamentare au acceptat, insa, sa dezvaluie, in exclusivitate pentru ziarul -Curentul-, textul acestui document, destinat sa transeze raporturile dintre Moscova si Bucuresti, care timp de 50 de ani au provocat rani deschise si au determinat in buna parte evolutia societatii romanesti.
In esenta, tratatul reprezinta, in primul rand, o declaratie de intentie a celor doua parti, aflate, ambele, in fata unui pas important in domeniul politicii externe. Pe de o parte, Rusia se pregateste pentru semnarea unui acord cu NATO, fapt confirmat, chiar ieri, de secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, lordul George Robertson. Pe de alta parte, diplomatia romaneasca, plina de sperante, pune la punct ultimele detalii in vederea summit-ului de la Praga.
Subiect de dezbatere timp de aproape 10 ani, tratatul bilateral se dovedeste a fi, in forma actuala, un document care consacra stabilirea relatiilor dintre Bucuresti si Moscova pe principiul cooperarii. Spre deosebire de proiectul similar redactat in 1996, actualul proiect nu include, insa, obligatia unor consultari reciproce, inainte ca una dintre cele doua parti sa devina parti la aranjamente economice si de securitate. In plus, Romania si Rusia isi declara sprijinul pentru dezvoltarea securitatii europene, inclusiv prin intermediul OSCE si ONU. De asemenea, partile contractante se angajeaza sa conlucreze in organizatiile internationale in care sunt sau vor deveni membre. Prevederile tratatului nu instituie, insa, obligativitatea ca Romania si Rusia sa-si coordoneze opiniile si voturile in cadrul acestor organizatii.
Principalele puncte in care optica bucuresteana s-a opus, de-a lungul anilor, celei moscovite, respectiv tezaurul romanesc si Pactul Ribbentrop-Molotov, nu-si gasesc, nici de data, aceasta, o rezolvare transanta, nefiind mentionate in corpul tratatului, ci intr-o declaratie-anexa, care nu va fi ratificata de Parlament si nu contine nici clauza obligativitatii, nici un orizont precis de timp pentru a fi pusa in practica.
Documentul care va fi semnat in luna mai de catre presedintele Ion Iliescu si omologul sau rus, Vladimir Putin, are ca premise o viziune de colaborare intre Romania si Rusia. Textul proiectului de acord nu abordeaza totusi doua aspecte esentiale in trelatiile dintre doua tari, respectiv chestiunea cooperarii in domeniul militar si in cel al serviciilor de informatii si securitate. In aceste conditii, tratatul bilateral romano-rus poate fi asimilat, mai degraba, unei declaratii politice de intentii onorabile.
Prima parte a proiectului de tratat este concentrata asupra aspectelor politice si de securitate. Astfel, dupa enuntarea principiilor generale care stau la baza documentului, primul articol prevede obligativitatea ca partile contractante sa-si solutioneze pe cale pasnica problemele reciproce. Aceasta idee este aprofundata in cel de-al doilea articol, care instituie -inadmisibilitatea folosirii fortei sau a amenintarilor cu forta impotriva integritatii teritoriale sau a independentei politice-. In plus, articolul secund instituie ideea cooperarii in privinta prevenirii si combaterii noilor amenintari la adresa securitatii, in categoria carora, ca element de noutate, sunt incluse si actele teroriste.
In cel de-al treilea articol al acordului bilateral, partile semnatare recunosc dreptul fiecareia de a fi libere sa aleaga si sa-si schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele de alianta. Aceste prevederi indica o schimbare radicala in filosofia cu care Moscova si Bucurestiul au abordat negocierile cu Bucurestiul, dat fiind ca proiectul din 1996 instituia obligativitatea unor consultari reciproce inainte ca una dintre cele doua parti sa devina parti la aranjamente economice si de securitate. In acelasi articol, Romania si Rusia isi declara sprijinul pentru dezvoltarea securitatii europene, inclusiv prin intermediul OSCE si ONU, precum si al structurilor regionale si subregionale. In articolul patru face referire la angajamentul Romaniei si Rusiei de a se angaja activ in lupta pentru dezarmare nucleara, chimica si biologica.
Cel de-al cincilea articol prevede ca partile semnatare vor institui un sistem de consultari regulate la nivelul autoritatilor centrale si vor sprijini contactele sistematice intre unitatile administrativ- teritoriale.
Articolul sase face trecerea catre sectiunea economica a tratatului, stipuland extinderea relatiilor economice pe baza egalitatii, a parteneriatului si a avantajului reciproc, inclusiv prin intermediul investitiilor de capital. Domeniile prioritare asupra carora se vor concentra relatiile economice sunt enuntate in articolul sapte, respectiv: dezvoltarea bazei energetice, de combustibili si materii prime, transporturi, constructii, agricultura si industrie alimentara. In plus, acelasi articol prevede disponibilitatea celor doua parti de a se angaja in constituirea unor societati mixte, banci cu capital mixt, precum si de a sustine dezvoltarea colaborarii in domeniul stiintei si tehnicii.
Articolul opt se refera la cooperarea in domeniul protectiei mediului, Romania si Rusia stabilind ca vor deveni factori activi in acest sector.
Articolul noua face referire la utilizarea rationala a resurselor economice ale Marii Negre, a Dunarii, precum si a altor cai navigabile. Tratatul nu contine, in schimb, nici o referire la spinoasa problema a platformei continentale a Marii Negre, chestiune care constituie, in acest moment, subiect de polemica intre Romania si Ucraina.
Articolul 10 se refera la dezvoltarea unei colaborari active in stiinta si in cultura. Urmatorul articol stipuleaza instituirea unei colaborari in materie de minoritati, cele doua state trebuind sa asigure conditii de deplina egalitate pentru minoritatile nationale.
Articolul 12 se refera la solutionarea problemelor legate de evidente, precum si de amenajarea locurilor de inhumare pentru militari si a monumentelor.
In articolul 13, Romania si Rusia se angajeaza sa incurajeze stabilirea de legaturi directe intre organizatiile si asociatiile politice din cele doua tari.
Articolul 14 se refera la intentia partilor semnatare de a lupta impotriva terorismului si de a combate crima organizata, traficul de substante, de arme, de substante narcotice, de materiale radioactive, precum si contrabanda, inclusiv cu bunuri culturale.
In articolul 15, Bucurestiul si Moscova pledeaza pentru incurajarea contactelor dintre cetateni si a calatoriilor acestora pe teritoriul Romaniei si al Rusiei.
Articolul 16 se refera la conlucrarea celor doua state in organizatiile internationale in care sunt sau vor deveni membre. Prevederile tratatului nu instituie insa obligativitatea ca Romania si Rusia sa-si coordoneze opiniile si voturile in cadrul acestor organizatii.
Articolul 17 prevede necesitatea incheierii de acorduri speciale pentru realizarea obiectivelor cuprinse in acordul bilateral.
Articolul 18, respectiv ultimul articol din tratat, prevede ca documentul nu aduce atingere obligatiilor asumate de partile contractante prin alte tratate si nu este indreptat impotriva nici unei alte tari.
Termenul pe care va fi incheiat acordul este de 10 ani, cu prelungire automata pe cinci ani daca nu este denuntat de nici una dintre parti.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
