Autoritatile de la Kiev continua sa aiba in relatiile cu Romania atitudinea mostenita de la imperiul sovietic, din care a facut de altfel parte pana nu de mult. Cu o zi inainte de reluarea discutiilor la nivel de experti privind impactul construirii canalului Bistroe in Delta Dunarii, liderii ucraineni au anuntat ca nu au de gand in nici un fel sa stopeze lucrarile, asa cum cer, alaturi de Romania, Comisia Europeana si multe alte organizatii internationale. Mai mult, adjunctul ministrului de extrene ucrainean, Oleksandre Motyk, a acuzat in mod direct Romania ca nu urmareste decat sa isi asigure in continuare monopolul transportului fluvial in zona.
-Nu vad nici un motiv care ar putea impiedica Ucraina sa refaca un parcurs fluvial pentru navele sale-, a declarat adjunctul ministrului, Oleksandre Motyk, referindu-se la proiectul care a fost denuntat, saptamana trecuta, de Fondul mondial pentru natura (WWF), conform agentiei Ukrainsky Novyny.
-Daca Ucraina opreste aceasta constructie, vecinul nostru roman isi va pastra monopolul asupra transportului intre Dunare si Marea Neagra si porturile noastre, desigur, vor pierde-, a apreciat el, transmite agentia Interfax.
-Este foarte graitor faptul ca nici o alta tara in afara de Romania nu a contestat acest proiect (…). Tarile regiunii Dunarii considera ca este problema Ucrainei-, atat timp cat aceasta respecta mediul inconjurator, a adaugat Motyk, dand asigurari ca poluarea va fi -infima-.
Vicepresedintele directiei pentru gestionarea rezervelor naturale, Serhiy Komarciuk, a declarat, la randul sau, ca romanii nu se tem de poluare, -ci de concurenta pe Dunare-, conform Ukrainsky Novyny.
In opinia lui Motyk, nu este vorba atat de construirea unui nou canal, cat despre refacerea partiala a unei foste cai fluviale din aceasta zona, care a devenit impracticabila in 1997.
Canalul – redeschis in august
Canalul ucrainean Dunare-Marea Neagra va fi redeschis in august, dupa o pauza de 10 ani, iar autoritatile de la Kiev intentioneaza sa convinga UNESCO si Romania ca toate normele de protectie a mediului vor fi respectate, dupa cum relateaza pagina electronica a agentiei Itar-Tass.
Adjunctul ministrului ucrainean de externe, Aleksandr Motsik, a declarat ca prima etapa a reconstructiei canalului de 168 de kilometri lungime va fi incheiata la 24 august. Acest segment necesita investitii de 14,8 milioane de dolari si pe el vor putea circula nave cu pescajul de 5,85 metri. 12 zone de la intrarea canalului spre Marea Neagra trebuie adancite.
Al doilea stadiu al constructiei costa 25,7 milioane de dolari si va face acest canal navigabil pentru vasele cu pescajul de 7,2 metri.
Canalul reconstruit va prelua 65 la suta din navele de marfuri care se deplaseaza, in prezent, pe Canalul Sulina, datorita tarifelor mai reduse si a distantei mai mici pana la porturile ucrainene. Compania ucraineana de navigatie pe Dunare pierde anual doua milioane de dolari pentru ca legatura dintre Dunare si Marea Neagra este inoperabila. Din acelasi motiv, porturile ucrainene, care au capacitatea de 20 milioane de tone, primesc doar patru sau cinci milioane tone de marfuri anual. Pentru recuperarea acestor bani, ucrainienii par dispusi sa sacrifice atat ecosistemul din Delta, cat si relatiile de buna vecinatate cu Romania.
Ambasadorul ucrainean Natalia Zarudnaia a dat asigurari ca autoritatile de la Kiev coopereaza de doi ani cu UNESCO in legatura cu proiectul Delta Dunarii si s-au conformat recomandarilor privind organizarea pentru pastrarea rezervei biosferei din regiune.
Canalul va fi echipat cu sisteme de navigatie si ecologice moderne si vor fi introduse limite de zgomot si de viteza. Una dintre cele trei regiuni ucrainene care fac parte din rezerva biosferei administrata de UNESCO va fi extinsa pentru a oferi mai mult spatiu faunei.
Daca lucrurile stau asa cum sustine ambasadorul ucrainean si totul se petrece conform normelor internationale, de ce Kievul continua sa pastreze secrete datele tehnice legate de constructia canalului si de ce organizatiile internationale implicate in protectia mediului sustin oprirea lucrarilor demarate de Ucraina?
Comisia Europeana a cerut stoparea proiectului
Nu doar Romania se opune proiectului, asa cum vrea sa acrediteze ideea partea ucraineana, ci si Comisia Europeana, care a cerut oprirea lucrarilor cel putin pana la realizarea unui studiu international privind impactul lor. In urma cu o saptamana, la Bucuresti, directorul Directiei generale de mediu din cadrul Comisiei Europene, Catherine Day, cerea, in numele institutiei pe care o reprezinta, stoparea lucrarilor la controversatul canal pana la evaluarea impactului pe care l-ar avea asupra ecosistemului din Delta Dunarii. La cateva zile de la reuniunea de la Bucuresti, la care a luat parte chiar adjunctul ministrului de exterene ucrainean, la Kiev a fost declansata o noua campanie mediatica prin care se acredita ideea ca Uniunea Europeana nu are nimic impotriva construirii canalului si ca singurul opozant al proiectului este Romania.
Negocieri in necunostinta de cauza
Pentru aceasta runda de negocieri, la care au participat reprezentanti ai mai multor ministere din Romania, partea romana solicitase detaliile proiectului ucrainean, dar nu le-a primit. Surse oficiale sustin ca singurele documente primite de autoritatile romane au fost informari cu caracter general, care nu cuprind datele tehnice solicitate in mai multe randuri de catre guvernul roman. De asemenea, in ciuda eforturilor facute de diplomatii romani acreditati la Kiev de a vizita zona Bistroe, autoritatile de la Kiev nu au permis accesul pe motiv ca au agenda mult prea incarcata pentru a se intalni cu reprezentantii Bucurestiului.
Delta – patrimoniul UNESCO
Acest canal, care ar permite Ucrainei sa aiba acces navigabil la Marea Neagra, de la Dunare, va trece cativa kilometri prin rezervatia naturala a Deltei Dunarii, inscrisa in patrimoniul UNESCO.
Canalul va avea o lungime totala de 160 de kilometri si ar urma sa fie dat in folosinta la sfarsitul anului, chiar daca lucrarile nu sunt prevazute sa se incheie inainte de 2008, conform guvernului ucrainean.
Rezervatia naturala a Deltei Dunarii, care este divizata intre Romania si Ucraina, a fost inscrisa din 1991 in patrimoniul mondial UNESCO si adaposteste circa 90 de specii de pesti si 300 de specii de pasari, dintre care o parte sunt rare sau amenintate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
