Dupa balizele ucrainene care au invadat malul romanesc, autoritatile de la Kiev si-au mai dat inca o data in petec, infiintand pe bucata de pamant locuit numai de graniceri, numit Insula Serpilor, o sucursala de banca pentru a da aparenta unei activitati socio-economice prospere. In perspectiva diferendului avut cu partea romana pe marginea problemei delimitarii platoului continental, ucrainenii incearca astfel sa convinga forurile internationale ca respectiva insula este locuita, si nu este doar o stanca batuta de valurile Marii Negre.
Cu o zi inainte ca Romania sa sesizeze, joi, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga cu privire la diferendul cu Ucraina privind delimitarea platoului continental al Marii Negre si zonele exclusive economice, printre care se numara si cea prevazuta de Kiev in zona Insulei Serpilor, autoritatile ucrainene au recurs la un alt artificiu pentru a demonstra ca activitatea antropica pe aceasta insula este o stare de fapt. Facuta publica abia sambata, deschiderea unei sucursale a bancii ucrainene Aval pe teritoriul micii stanci risca sa raceasca si mai mult relatiile bilaterale, in ciuda apelului premierului Adrian Nastase, care pleda, in aceeasi zi, pentru o gestionare diplomatica a situatiei, pe baza standardelor europene. Banca privata a anuntat, intr-un comunicat, ca actiunea se incadreaza intr-o serie de -proiecte de dezvoltare a infrastructurilor insulei- de catre Kiev, pana in 2006 preconizandu-se realizarea unor -proiecte de prospectiune si extractie de gaze si de petrol-. In acest sens, autoritatile ucrainene ar avea in vedere -crearea unor zone amenajate pentru pescuit si o baza de cercetare stiintifica, precum si dezvoltarea turismului si constructia unei biserici- – toate aceste eforturi pentru o insulita de numai 17 ha pe care locuiesc numai granicerii ucraineni.
A cui e -stangacia-?
Depasita de evenimente si pusa in fata -faptului implinit-, o sintagma nu tocmai pe gustul lui Nastase, diplomatiei dambovitene nu-i mai ramane altceva decat sa protesteze ca si pana acum, o metoda nu tocmai eficienta, ucrainenii dovedind, in repetetate randuri, ca nu se sinchisesc de asemenea demersuri. -Este o incercare stangace de a crea impresia unei vieti economice proprii a insulei, fapt care eventual sa influenteze decizia Curtii Internationale de Justitie de la Haga-, se arata intr-un comunicat dat publicitatii ieri de catre Ministerul roman al Afacerilor Externe. Caracterizata drept -o incercare disperata de a schimba starea de fapt- inaintea inceperii procedurilor de la Haga, infiintarea si existenta sucursalei bancare pe insula poate da insa peste cap planurile romanesti, ucrainenii facand inca un pas, din punct de vedere juridic, pentru a statua caracterul locuibil al acesteia si, implicit, dreptul la o zona economica exclusiva.
Galagia romaneasca si surditatea ucraineana
Ca ucrainenii fac uz de politica surdului in actiunile lor diplomatice si de imagine o demonstreaza si incercarea lor de a convinge membrii Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) de caracterul ecologic al lucrarilor la canalul Bistroe. Reunita la Viena, in perioada 16-17 septembrie, Comisia a luat act de proiectul prezentat de catre ucraineni prin care acestia sustineau ca lucrarile de constructie nu vor avea consecinte negative majore asupra ecosistemului Deltei Dunarii si nici vreun impact transfrontalier. Faptul ca Grupul de lucru permanent al ICPDR a dat castig de cauza reprezentantilor romani, cerand Ucrainei sa amane trecerea la cea de-a doua etapa a realizarii proiectului, pana la realizarea unui studiu de impact -impartial-, nu inseamna insa ca cei de la Kiev se vor grabi sa puna in practica aceasta recomandare, ei nefiind in fata primei cereri de acest gen venite din partea unei organizatii internationale. Totodata, solutionarea chestiunii balizelor ucrainene prezente pe malul romanesc al bratului Chilia, dar si a deversarii de mal aluvionar in malul romanesc treneaza, in ciuda pozitiei ferme comunicate vineri de catre MAE roman ambasadorului Ucrainei la Bucuresti, Teofil Bauer. Partea romana a reiterat oficial solicitarea, transmisa prin Nota verbala la 16 septembrie, ca Ucraina sa inlature imediat balizele de navigatie, intrucat amplasarea acestora reprezinta o incalcare flagranta a prevederilor Tratatului privind regimul frontierei de stat, precum si cele ale Acordului romano-ucrainean privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera, in caz contrar cei de la Bucuresti aratand ca isi rezerva dreptul de a le ridica.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
