Confruntati cu absenteismul masiv care a marcat episodul prealegilor interne, dar si cu intentia activistilor radicali ai Uniunii Civice Maghiare de a participa la aceste alegeri, udemeristii au destule motive de ingrijorare. La aceasta stare de lucruri se mai adauga necesitatea gasirii unui mesaj politic atragator pentru scoaterea din starea de amortire a electoratului traditional, in conditiile in care principala tema a programului politic al Uniunii – autonomia – nu se bucura decat de un minim interes din partea comunitatii maghiare.
Fiecare vot conteaza! Situatie valabila pentru orice actor politic, dar mai ales pentru UDMR, al carui virtual electorat nu reprezinta decat 6,5% din totalul celor cu drept de vot, cu putin peste pragul necesar pentru accederea in parlament.
Votul, cosmar pentru parlamentarii lalelei
Absenteismul la vot, fenomenul emigrarii ce se manifesta si la nivelul acestei comunitati, l-au facut pe deputatul UDMR Marton Arpad sa ia in calcul o colaborare cu mult hulita Uniune Civica a Maghiarilor. Desi UCM beneficiaza, potrivit sondajelor, de doar 4,7% din sustinerea etnicilor maghiari, Marton crede ca participarea acestei formatiuni la alegeri -va pune sub semnul intrebarii reprezentarea comunitatii maghiare in parlament-. In opinia lui Marton Arpad, daca o organizatie a unei minoritati nationale decide sa participe la alegerile parlamentare, are doua scopuri: fie vrea sa depaseasca pragul electoral de 5%, fie, constient fiind ca nu poate primi destule voturi pentru a depasi acest prag, vrea ca singurul reprezentant al minoritatii respective din parlament sa fie desemnat din partea sa. Scenariul nu este respins de catre ucemisti, liderul filialei Sfantu Gheorghe, Gazda Zoltan, recunoscand faptul ca participarea formatiunii sale la alegerile parlamentare poate pune in pericol reprezentarea comunitatii maghiare in parlament. Acest lucru nu-i impiedica pe activistii lui Szasz Jeno sa-si continue campania de strangere a celor 25.000 de semnaturi necesare pentru participarea la alegeri. Ingrijorarea udemerista este impartasita pana si de catre cel mai vehement critic al actualei conduceri a Uniunii, Laszlo Tokes. Acesta s-a oferit sa medieze un dialog intre UDMR si UCM, prin care, in schimbul colaborarii, oamenii lui Szasz Jeno ar urma sa primeasca locuri eligibile pe listele parlamentare ale Uniunii. Vicepresedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely, a precizat ca Marko Bela si Laszlo Tokes au avut o intrevedere la Arad, in cadrul careia s-a discutat posibilitatea unei colaborari.
-La Arad nu a fost vorba de un dialog Marko-Szasz. Totusi, important este ca UDMR sa acceada in parlament-, a precizat Borbely.
Autonomia nu tine de foame, cresterea veniturilor – da!
O alta carenta a Uniunii se reflecta si in mesajul politic folosit. Problema autonomiei comunitatii maghiare pare a deveni un subiect mai drag retoricii politicienilor acestei etnii decat oamenilor de rand. Proaspat lansat de catre Marko & Co., programul electoral al UDMR, intitulat -Dialog pentru autonomie-, marseaza tocmai pe temele care, potrivit ultimului sondaj de opinie comandat de Uniune, se bucura de minima atentie din partea maghiarilor cu drept de vot. Astfel, desi cresterea veniturilor, reducerea impozitelor si stoparea coruptiei sunt prioritatile identificate de comunitatea maghiara, liderii Uniunii au facut din obtinerea autonomiei pentru minoritatea maghiara principala componenta a programului lor politic. Adevaratul motiv? Atenuarea impactului electoral al mesajului de aceeasi factura promovat de catre cei din UCM. In program, UDMR se pronunta pentru modificarea Constitutiei Romaniei, in sensul adoptarii garantiilor constitutionale -conform carora aderarea la Uniunea Europeana si integrarea ocrotesc si sprijina identitatea nationala maghiara din Transilvania-. Formele posibile de autonomie vizate sunt diverse: de la autonomia personala la cea culturala, pana la cea teritoriala cu un statut special si autonomia administrativ-locala. In acest sens, programul Uniunii propune recunoasterea administratiei publice locale autonome ca o putere independenta in cadrul sistemului de diviziune a puterilor in stat si -transferarea unor atributii ale suveranitatii de stat institutiilor comunitatilor nationale-. Ramane de vazut cum vor reusi politicienii Uniunii sa convinga electoratul de necesitatea acestei autonomii, cand, tot conform propriului sondaj, aceste obiective se claseaza in coada preocuparilor etnicului maghiar. Doar 3,9% din ei sunt partizanii autonomiei culturale, 9,2% din repondenti ar dori realizarea autonomiei teritoriale a secuimii, in schimb, 12% sunt mai atrasi de perspectiva implementarii dublei cetatenii – un subiect suparator pentru Marko & Co. care vad cum le pleaca electoratul peste hotare in cautarea unei vieti mai bune.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
