-Un demnitar cu ghiul, desprins parca din comediile lui Tudor Musatescu-

Fostul consilier prezidential Zoe Petre a contrazis ieri, vehement, afirmatiile facute de ex-premierul Radu Vasile la adresa lui Emil Constantinescu, in recenta sa carte -Cursa pe contrasens-. Daca Mitica sau Conu* Leonida ar fi avut ambitia sa-si publice memoriile, ei ar fi facut-o fara inhibitii, la fel cum ar fi povestit baietilor la o bere sau consoartei in iatac ce li s-a intamplat alaltaieri: mai inflorind pe ici, pe colo, strecurand un banc, injurand piezis si cu naduf pe -magarul de amic- cutare sau cutare, si – esential – aratand la fiece pas cat de eroici au fost ei-, isi incepe Zoe Petre eseul – replica fata de afirmatiile lui Radu Vasile – intitulat -Capcanele memoriei-. -Intamplarea a vrut sa fiu martora multor imprejurari pe care le evoca dl Vasile in volumasul recent aparut, asa ca lectura lui m-a facut sa meditez din nou, melancolic, la extraordinara selectivitate a memoriei individuale (si colective, dar asta e o alta poveste)-, spune fostul consilier prezidential. Zoe Petre ii reaminteste lui Radu Vasile cum, in perioada in care acceptase sa conduca campania electorala a lui Emil Constantinescu, functia pe care si-o asumase nu l-a impiedicat -sa absenteze de la orice, pana si de la lansarea campaniei, ca sa nu mai vorbesc de celelalte actiuni din Bucuresti si din provincie. Semnalul politic pe care il dadea astfel secretarul general al PNT-CD, chiar partidul din care facea parte candidatul, ar fi fost absolut destructiv in conditii normale, si numai entuziasmul membrilor fara functii ai acestui partid, care nu intelegeau ce se intampla si ne intrebau in fiecare zi cu ce rimeaza acest boicot, a putut suplini ostilitatea vizibila a celui de-al doilea lider din PNT. Intre timp, aflam – lucru confirmat acum cu prisosinta de preopinent – ca n-avea nici timp, nici chef sa participe la campanie, fiindca susotea mai mult sau mai putin discret cu principalul contracandidat, Ion Iliescu, care lasa sa si filtreze informatii in acest sens, pentru demoralizarea adversarului. La fel faceau si altii, mai marunti – de pilda G.C. Paunescu, care pretindea ca i-a cumparat 11 costume noi lui Radu Vasile. Zoe Petre mai sustine ca -ambitia dlui Vasile de a fi prim-ministru era contestata vehement de cei mai multi lideri ai propriului partid, care il descriau ca pe un personaj neserios si impacient, care bagateliza orice si n-avea niciodata rabdare macar sa stea locului cinci minute-.

-Cat despre tot felul de fantezii de blocare a minerilor in camp deschis, pe care presedintele Constantinescu – care batuse o viata cu piciorul Valea Jiului, care lucrase cot la cot cu minerii in nivelele cele mai adanci ale minelor – le-ar fi favorizat, in contrast cu marele strateg al tablei de sah care este dl. Vasile, astea sunt povesti de adormit pruncii -, contracareaza Zoe Petre tabloul mineriadei din 1999, zugravit de Radu Vasile.

Finalul replicii este sarcastic : -Cred ca nici un martor, pe viu sau la televizor, al performantelor dlui Vasile n-ar fi banuit in veci daca nu-i citea memoriile ca, dincolo de jovialitatea, de je m*en fichismul, de superficialitatea lui smechera si de ghiulul, prezent sau ascuns, al acestui demnitar descins parca dintr-o comedie a lui Tudor Musatescu se afla de fapt un erou al neamului-.