Un gest de bunavointa pentru codasa Europei

-O istorie de 45 de ani de diviziuni a Europei se va incheia peste 45 de zile aici, la Copenhaga-. Previziunea optimista a premierului danez Anders Fogh Rasmussen, exprimata ieri, la o reuniune organizata de presedintia daneza a Uniunii Europene, la care au fost invitate toate cele 13 candidate la aderare, are o acoperire concreta: negocierile cu cele 10 fruntase – Cehia, Estonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Slovenia, Slovacia, Cipru si Malta – au intrat in ultima faza, astfel incat pana la summit-ul din luna aprilie 2003 de la Atena sa poata fi semnat tratatul de integrare europena; codasele Romania si Bulgaria vor primi mult visata data-tinta de aderare – 1 ianuarie 2007; Turciei i se lauda progresele. Pentru tara noastra, reprezentata la Copenhaga la cel mai inalt nivel, de tandemul Iliescu-Nastase, oficialii europeni au adus vesti bune: saptamana trecuta, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, s-a decis ca in decembrie, in capitala Danemarcei, CE sa ne ofere un calendar clar de aderare, o suplimentare a asistentei financiare si stabilirea anului 2007 ca termen la care cele doua tari sa fie acceptate in clublu european.

2007- o reduta recastigata

Dupa ce la inceputul lui octombrie Consiliul European se marginea doar -sa ia nota- de dorinta Romaniei si Bulgariei de a adera la UE in 2007, la sfarsitul saptamanii trecute oficialii CE a dat noi semne ca vor accepta data autopropusa de cele doua candidate. -Consiliul European si-a exprimat sustinerea fata de Bulgaria si Romania in eforturile pe care le depun pentru a adera la UE in 2007- – astfel suna promisiunea facuta la Bruxelles celor doua candidate si reluata ieri, la Copenhaga, de presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi. El a subliniat ca reprezentantii CE agreeaza termenul 2007 si a anuntat ca institutia pe care o conduce va propune membrilor Consiliului European stabilirea unui calendar actualizat pentru aderarea Bucurestiului si Sofiei, precum si acordarea unei asistente financiare suplimentare pentru ultima etapa din traseul integrarii. Premierul danez si presedintele Consiliului European, Anders Fogh Rasmussen, a confirmat promisiunea lui Romano Prodi, anticipand ca reprezentantii Celor 15 vor fi de acord sa elaboreze pana in decembrie un angajament ferm pentru romani si bulgari.

Umar la umar pe frontul extern

Pentru delegatia romana – presedintele Iliescu, premierul Nastase, ministrul de externe, Mircea Geoana, ambasadorul tarii noastre la UE, Lazar Comanescu – vestile primite ieri nu au fost surprinzatoare. De fapt, intalnirea de la Copenhaga a fost organizata doar pentru ca CE sa informeze oficial tarile candidate despre discutiile de la Bruxelles. In avansul reuniunii de la Copenhaga, Nastase multumise anticipat, intr-o scrisoare, pentru vestile pe care delegatia romana avea sa le primeasca. -Doresc sa exprim speranta ca sustinerea privind obiectivul Romaniei de adera la UE la inceputul anului 2007 va avea aceeasi intensitate si la summit-ul european de la Copenhaga, pentru a permite adoptarea deciziilor asteptate de Romania pentru a jalona drumul nostru spre integrare in anii care urmeaza-, se arata in epistola premierului catre omologii sai din statele membre ale UE. Ieri, la Copenhaga, Nastase si Iliescu s-au afisat in fata ziaristilor intr-o conferinta de presa comuna, in care au vrut sa demonstreze ca pe frontul extern merg umar la umar, chiar daca pe plan intern se ciocnesc in idei si viziuni.

Ambitii mari

Presedintele Iliescu a amintit ca tara noastra are un plan ambitios de recuperare a decalajelor. Astfel, Romania isi propune sa deschida pana la finele acestui an toate capitolele de negociere si sa le inchida pana la inceputul lui 2004. Pe de alta parte, amintindu-si ca peste doi ani vor fi alegeri pentru Parlamentul European, seful statului a adaugat ca Bucurestiul tine cu tot dinadinsul sa obtina un statut de observator -pentru ca, nefiind membri, trebuie sa fim, totusi, prezenti in activitatile si dezbaterile care abordeaza probleme importante-. Problemele importante la care se refera presedintele sunt politicile fiscale, economice, sociale si agricole ale Uniunii, la care se adauga dezbaterile in privinta bugetului UE dupa 2006. De departe, cel mai dificil capitol de negociere va fi -Agricultura-. De amintit ca, potrivit unui studiu recent, finantat de UE, agricultura romaneasca este inca foarte departe de standardele Uniunii. Negocierile pe acest capitol vor cunoaste un nou soc, o data cu acceptarea in UE a celor 10 candidate, iar politicile guvernamentale trebuie adaptate acestei noi realitati. Romania va primi pana in 2006 de la Uniunea Europeana cate 150 milioane de euro anual, prin programul SAPARD, pentru dezvoltarea agriculturii si a infrastructurii la sate.

Cei 500 de specialisti ai premierului

Referindu-se la modul in care Romania a gestionat pana in prezent fondurile europene, pompate prin diverse programe, presedintele si premierul si-au aratat insatisfactia pentru slaba capacitate de absorbtie a banilor comunitari, proveniti prin programe de tipul PHARE si ISPA. Seful Executivului a spus ca Guvernul va lua masuri pentru o mai buna folosire a fondurilor europene. Prima masura va privi marirea aparatului birocratic guvernamental, cu inca 500 de noi locuri de munca pentru -specialisti-. In opinia premierului, astfel va creste eficienta administratiei in utilizarea fondurilor comunitare.