Casele familiei Nastase, conturile ministrilor si masinile parlamentarilor au pus in umbra orice alt subiect legat de temele restante ale Romaniei in procesul de aderare la structurile europene si euro-atlantice. Bombardat cu stiri despre numarul caselor de vacanta ale politicienilor sau despre marcile de masini ale ministrilor, romanul nu-si mai pune intrebari nici despre intretinere si cu atat mai putin despre mersul negocierilor cu UE si NATO. In acelasi con de umbra s-a situat si rezolutia Senatului SUA, care a ratificat, in aplauzele ministrilor de externe ai celor sapte, aderarea Bulgariei, Letoniei, Estoniei, Lituaniei, Romaniei, Slovaciei si Sloveniei la NATO. Dincolo de aspectul festivist al actiunii de la Washington, textul rezolutiei cuprinde referiri importante la evolutia ulterioara a celor sapte tari comuniste, carora le este trasat practic un traseu cu reforme destul de dure in unele sectoare. Accesul liber la arhivele fostei Securitati si asumarea greselilor trecutului de catre cei care au facut practic politie politica se regasesc in textul rezolutiei la loc de cinste alaturi de retrocedarea bunurilor confiscate in timpul Holocaustului si comunismului.
Deschideti arhivele
Acesta este unul dintre mesajele principale din textul rezolutiei, alaturi de restituirea proprietatilor confiscate in timpul Holocaustului sau regimului comunist.
Rezolutia sustine, la punctul opt, ca Senatul SUA sustine aderarea celor sapte tari la NATO, daca aceste tari vor continua sa actioneze pentru -restituirea proprietatilor confiscate in timpul Holocaustului si a perioadei comuniste-. O a doua conditie se refera la deschiderea si la liberul acces la arhivele referitoare la Holocaust si la perioada comunista. De asemenea, senatorii americani recomanda guvernelor celor sapte tari sa constituie comisii competente, care sa elucideze si sa raporteze public adevarul cu privire la rolul guvernelor lor in timpul Holocaustului si perioadei comuniste. Cel de-al patrulea alineat al punctului opt al rezolutiei face referire la colaborarea deschisa a guvernelor celor sapte cu alte guverne, inclusiv cu administratia americana, dar si cu societatea civila, in vederea asumarii trecutului si a greselilor infaptuite in timpul Holocaustului si comunismului.
CIA, cu ochii pe protectia informatiilor
Aceeasi rezolutie precizeaza ca pana la 1 ianuarie 2004, directorul CIA trebuie sa inainteze un raport catre comisiile de specialitate ale Senatului, care sa identifice procedurile stabilite in Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia pentru protejarea informatiilor, precum si o comparatie intre metodele folosite in cele sapte tari proaspat aderate si tarile membre ale Aliantei de mai multa vreme.
De asemenea, si presedintele SUA trebuie sa dea socoteala in fata comisiilor in legatura cu noile intrate in Alianta, dar, de data aceasta, legat de cheltuielile pe care le implica extinderea NATO asupra bugetului american.
Doar recomandari…
Pentru autoritatile de la Bucuresti, precizarile din rezolutie sunt doar -recomandari-, pe care, de altfel, ministrul de externe Mircea Geoana a uitat sa le faca publice dupa vizita sa glorioasa la Washington. Cand se va trage linie, in 2004, se vor contabiliza insa toate evolutiile noastre, inclusiv la capitole sensibile cum este cel al protectiei informatiilor clasificate si al reformei serviciilor de informatii. Conform informatiilor noastre, Romania nu mai poate pierde statutul de tara NATO decat prin incalcarea grava a principiilor aliantei. Un exemplu in acest sens ar fi scurgerea de informatii NATO spre potentialii inamici ai Aliantei, via Romania.
Reforma serviciilor – un motiv de ingrijorare in plus
Un motiv de ingrijorare in plus pentru autoritatile de la Bucuresti este reforma serviciilor de informatii. De 13 ani, acest sector a ramas practic o enigma, doar doua servicii fiind supuse controlului parlamentar, SRI si SIE. In rest, activitatea serviciilor de informatii aferente Ministerului de Interne, Ministerului Justitiei sau Ministerului Apararii este in continuare invaluita in mister, referiri aparand doar cu prilejul izbucnirii unor scandaluri, cel mai celebru fiind afacerea Ouatu de la Neamt. Ingrijorarea oficialilor de la Bruxelles fata de existenta acestor servicii este legata, potrivit surselor noastre, tocmai de lipsa oricarui control civil asupra lor. Tocmai de aceea, cu diverse ocazii, prilejuite de seminarii sau colocvii, reprezentantii Aliantei au subliniat constant nevoia de reforma in acest domeniu. In acest sens, nu mai departe zilele trecute, presedintele anunta o posibila demilitarizare a serviciilor de informatii, fapt care a starnit deja tulburari in acest sector.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
