USL se strânge din nou în jurul prezumtivilor infractori și declară război Justiției

Lațul se strânge puternic în jurul USL, cea care nu pare să poate duce în aceste zile lupte mai multe fronturi. Să încerce să influențeze justiția și organele de anchetă, dar și să se bată cu adversarii politici. Manevrele politice vecine cu infracțiunea și abuzul de putere nu mai sunt tolerate de justițiari care încep să îi ia la bani mărunți pe mai-marii USL. În tot acest timp, văzând că pierd teren și sunt tot mai încolțiți, USL devine tot mai agresivă, ca un animal hăituit, dispusă la noi ilegalități pentru a scăpa de „coada” pe care deja a acumulat-o. Ca și în cazul Năstase sau Constantin Nicolescu de la Argeș, atunci când PSD-iștii au făcut lanț uman în jurul prezumtivului infractor încercând să intimideze justiția, acum USL recurge la aceleași manevre. Acest lucru a fost comunicat de către eurodeputatul Ramona Mănescu, cea care este vocea „pe externe” a PNL-ului. Acesta a declarat, sâmbătă, că USL solicită CSM să se autosesizeze în cazul interceptărilor convorbirilor lui Victor Paul Dobre și Ioan Rus, care ar fi fost făcute ilegal, menționând cu mult tupeu că în Parlament USL nu va accepta solicitarea Parchetului ICCJ privindu-l pe Dobre.

Parlamentul, transformat în fieful ilegalităților USL

Cu alte cuvinte, vor bloca procedura în Parlamentul pe care îl conduc mai nou ca pe propria moșie datorită majorității pe care o au în cadrul acestei instituții. "Tocmai pentru că parlamentarii nu vor să se substituie unei instanțe judiciare, nu este nevoie ca acest punct să fie pus pe ordinea de zi a Parlamentului. Trebuie să lăsăm Justiția să își facă datoria, trebuie să depășim un pic această nouă tradiție a României, în care de undeva din Parlament, de la Cotroceni sau de la Palatul Victoria se dau semnale Justiției care ar trebuie să fie decizia corectă. Aici este o sesizare a Parchetului către Parlament ca o formă de presiune, eu nu cred că Parlamentul este cel care trebuie să discute acest lucru, pentru că în momentul de față, dacă nu lăsăm Parchetul, dacă nu sesizăm CSM-ul despre aceste interferențe, înseamnă că noi singuri încercăm o imixtiune în procesul judiciar. Cred că trebuie să ne abținem, este cel mai bine așa", a precizat Mănescu. În plus, ea a mai precizat că sesizarea Parchetului adresată Parlamentului în cazul lui Dobre este "o formă de presiune inacceptabilă, iar din punctul de vedere al parlamentarilor USL această sesizare nu va fi acceptată în legislativ și cu siguranță nu va fi pusă pe ordinea de zi a legislativului". Ramona Mănescu este soția actualului primar liberal al sectorului 6, Rareș Mănescu. Acesta deține și funcția de vice la PNL și este și trezorier al PNL. Nașul lor de cununie – conform lui Stelian Tănase- este influentul, dar discretul om de afaceri Dragoș Dobrescu, a cărui avere este estimată în jurul a 150 de milioane de euro, conform Forbes. Totodată, acest Dobrescu, cunoscut mai mult pentru tunurile sale imobiliare, este unul dintre componenții „Grupului de la Monaco”, din care fac parte mai mulți oameni de afaceri, inclusiv Elan Schwartzenberg. Acesta din urmă este unul dintre personajele centrale ale anchetei care vizează afacerile de prostituție conduse de soția lui Codruț Marta. Numele lui Rareș Mănescu a fost vehiculat prin cele care beneficiau de serviciile sexuale ale fetelor care „lucrau” în rețeaua de prostituție a Andreei Marta.

Zgonea o face din nou pe prostul și invocă „procedură”

Aceeași atitudine o are și pesedistul Valeriu Zgonea. Cu diferența că Zgonea o spune „mai cu perdea” decât a sa colegă liberală. Cert este că declarațiile lui Zgonea referitoare la blocajul pe care USL intenționează să-l facă în cazul lui Dobre, denotă o acțiune colectivă de sabotaj a justiției desfășurată de cele două partide care alcătuiesc USL. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat, vineri, că deocamdată nu a văzut documentul trimis de procurorul general referitor la deputatul Victor Paul Dobre și că săptămâna viitoare va decide ce pași vor fi urmați în acest caz. "Să văd documentul, încă nu l-am văzut. Eu nu sunt în București, o să mă întorc luni. Trebuie să văd ce cere procurorul general pentru că, chiar dacă convoc Biroul Permanent, asta nu rezolvă nimic. Există o procedură care trebuie urmată, o să mă uit atent în Regulamentul Camerei și o să discut cu colegii din departamente", a declarat Valeriu Zgonea. El a adăugat că, potrivit procedurilor, Biroul Permanent trebuie să trimită solicitarea procurorului general Comisiei juridice a Camerei Deputaților care, la rândul ei, trebuie să studieze probele și să îl cheme la audieri pe Victor Paul Dobre. Același discurs pe care Zgonea l-a avut și în cazul în care nu a dorit să aplice o deciziei definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiției, cea mai puternică instanță a țării, în cazul terminării mandatelor parlamentare al avocatului lui Felix, Sergiu Andone și cel al pesedistului Florin Pâslaru, pentru incompatibilitate. O tergiversare a problemei pentru a trage de timp până la toamnă atunci când se reunește Parlamentul iar CCR trebuie să ia o decizie în legătura cu validarea/invalidarea referendumului.

Acoperirea penalilor, urmărită atent de la Bruxelles

Această atitudine sfidătoare nu poate fi decât una dăunătoare României. De altfel, USL acuză mereu „dezinformările regimului Băsescu” către Bruxelles, deși Bruxelles-ul știe foarte bine ce se întâmplă aici prin prismă monitorizării pe care o face în special pe zona justiției. În ultimul raport MCV, document care a fost alterat de lovitura de stat a USL, Comisia Europeană arată perfect cum este la curentul cu practicile USL de a-și proteja camarila parlamentară în spatele imunității parlamentare.  „În temeiul Constituției României, astfel cum a fost interpretată prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale, este nevoie de aprobarea Parlamentului pentru arestarea sau percheziționarea parlamentarilor, precum și pentru începerea urmăririi penale împotriva parlamentarilor care sunt actuali sau foști miniștri. Refuzul Parlamentului de a permite începerea urmăririi penale în astfel de cazuri determină o imunitate de facto la urmărirea penală, ceea ce blochează cursul justiției. Începând din 2007, mai mulți parlamentari, printre care și un fost prim-ministru, au fost protejați de urmărirea penală în urma refuzului Parlamentului de a permite începerea urmăririi penale. Întrucât Parlamentul nu își motivează refuzurile de a permite începerea urmăririi penale, obiectivitatea hotărârilor este greu de stabilit. În plus, faptul că parlamentarii condamnați pentru infracțiuni grave, precum corupția, pot fi încă prezenți la ședințe afectează imaginea Parlamentului – în numeroase sisteme parlamentare există practica suspendării parlamentarilor trimiși în judecată în astfel de cazuri și practica excluderii acestora în cazul condamnării”, se precizează în raportul MCV emis pe 18 iulie, cu nici o lună de zile în urmă, fapt ce denotă conectarea permanentă și directă a CE la situația actuală din România.

Dragoș Stănculescu