Week-end la urne si in fata televizoarelor

Ultimele alegeri in care romanii pot sa-si voteze atat parlamentarii, cat si presedintele bat la usa. Aproape 18 milioane de romani sunt asteptati sa-si sacrifice o mica parte din timpul liber al sfarsitului de saptamana pentru a-si alege reprezentantii in parlament si seful statului. Dupa inchidera urnelor, mai toate televiziunile au convocat analisti politici si lideri ai diferitelor partide pentru a lua reactii la cald, pe baza exit-polurilor.

Pentru ultima oara, duminica, vor avea loc alegeri simultane pentru desemnarea presedintelui Romaaniei si a membrilor forului legislativ. Potrivit modificarilor aduse legilor electorale si constitutiei, presedintele Romaniei va fi ales pentru un mandat de cinci ani, ceea ce inseamna ca incepand din 2008 alegerile parlamentare vor fi decalate de cele prezidentiale. Statisticile oficiale indica faptul ca 17.986.039 milioane de romani sunt asteptati sa-si exercite dreptul de vot, iar rata absenteismului ar putea fi mai scazuta decat se anticipa avand in vedere miza scrutinului. Liderii partidelor parlamentare au facut deja apel la alegatori sa se prezinte la vot, indiferent de optiunile lor politice. Procesul de votare va incepe la ora 7.00 si va lua sfarsit la ora 21.00, Biroul Electoral Central (BEC) precizand ca este exclusa, sub orice forma, depasirea intervalului orar alocat alegerilor. Aproape 10% din electoratul tarii este concentrat in Capitala, respectiv 1.759.831 de bucuresteni. Circumscriptia electorala a municipiului Bucuresti va numara si voturile celor peste 243.000 de romani din afara granitelor, precum si pe cele exprimate de 1.506 militari aflati in misiuni in strainatate. Pentru scutinul din 28 noiembrie vor fi amenajate 17.564 de sectii de votare, dintre care 142 sunt in strainatate, la misiunile diplomatice si consulare din 90 de state, precum si la 26 de consulate onorifice. Romanii vor putea vota numai in baza buletinului sau a cartii de identitate. Exceptie fac cei care, in ziua votarii, se afla pe teritoriile altor state (ei urmand sa voteze numai in baza pasaportului) si militarii in termen sau studentii unitatilor de invatamant militare (care vor vota numai in baza carnetului de serviciu). Potrivit legii, o persoana isi poate exercita dreptul la vot numai daca se legitimeaza cu un act de identitate valabil. Toate birourile din tara ale Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei vor avea program prelungit azi, intre orele 8.00-20.00, iar duminica, in ziua alegerilor generale, vor fi deschise incepand de la ora 8.00 si pana la incheierea votarii, pentru a putea raspunde solicitarilor cetatenilor care vor sa obtina acte de identitate.

Riscul folosirii abuzive a urnei mobile

In functie de numarul alegatorilor trecuti pe listele permanente, sectiile de votare vor avea fie o singura urna (in care vor fi introduse buletinele de vot pentru presedintie, Senat si Camera Deputatilor), fie cate trei urne (pentru a aduna separat optiunile pentru presedinte, senatori si deputati). Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, care sa-l ajute sa-si exprime votul. Experienta arata insa ca aceste prevederi legale au fost adesea utilizate abuziv pentru a influenta optiunile de vot. Riscul unor fraude, semnalat deja de catre reprezentantii Aliantei PNL-PD, este dat si de modul in care este folosita urna mobila. Legea spune ca, pentru alegatorii netransportabili, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba deplasarea unei urne mobile, la cererea scrisa a acestora sau a institutiei in care acestia sunt internati. Cel putin doi membri ai biroului electoral se deplaseaza cu o urna speciala si cu materialul necesar votarii la locul unde se afla alegatorii. Potrivit legii, in raza unei sectii de votare poate fi utilizata o singura urna speciala. Urne mobile vor ajunge si la persoanele aflate in detentie – fie in arest, fie in penitenciare -, insa numai la solicitarea acestora.

Alegerile ne costa 900 miliarde de lei

Pentru organizarea alegerilor generale au fost alocate 844,603 miliarde de lei, din care autoritatile au cheltuit 233 miliarde de lei pentru a cele peste 2.000 tone de hartie necesara tiparirii buletinelor de vot, pentru confectionarea stampilelor si achizitionarea timbrelor autocolante. Alocatia bugetara pentru organizarea alegerilor in Capitala a fost de 44 miliarde de lei, suma din care au fost achizitionate stampile si timbre autocolante si au fost tiparite aproape 6,5 milioane de buletine de vot, 10% din acestea constituind fondul de rezerva. Presedintii birourilor electorale de circumscriptie si cei ai oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti trebuia sa finalizeze distribuirea buletinelor de vot catre presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare. In ultima saptamana de campanie au fost insa inregistrate cazuri de sustragere a unor buletine de vot care ar putea fi folosite pentru metoda -suveica-. Paza sectiilor de votare si mentinerea ordinii publice in ziua alegerilor locale va fi asigurata, la nivel national, de peste 50.000 de cadre ale Ministerului Administratiei si Internelor: 32.000 de politisti, 15.000 de jandarmi, 4.400 de politisti de frontiera, 1.550 de pompieri, 2.700 de lucratori din cadrul serviciilor de evidenta informatizata a persoanei, 130 de cadre ale protectiei civile si 1.400 de gardieni publici. Este de asteptat ca nici unul dintre candidatii la presedintie sa nu intruneasca jumatate plus unu din optiunile persoanelor cu drept de vot valabil exprimate, ceea ce insemana ca peste doua saptamani romanii vor fi chemati din nou la urne.