Algocalminul ucide!

Panaceul unei tari cu dureri de cap, Algocalminul este interzis in majoritatea statelor lumii, din Suedia pana in Ghana, pe motiv ca provoaca scaderea numarului de granulocite din sange, ducand la afectiuni letale. Dupa disparitia streptomicinei, care cauzeaza surzenia, si dupa piramidon, a carui fabricare a fost interzisa in urma unor studii care relevau faptul ca poate fi cancerigen, a venit randul Algocalminului sa raspunda intrebarii: ne trateaza sau ne omoara?

Moartea la indemana tuturor

Un studiu de specialitate realizat de prof. univ. dr. Ostin C. Mungiu, de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, presedinte al Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii, publicat in -British Medical Journal-, releva faptul ca o serie de derivate pirazolonice, printre care si banalul Algocalmin, fac mai mult rau decat bine, intrucat provoaca o scadere a granulocitelor din sange, fapt ce duce la agranulocitoza, o boala letala care debuteaza ca o infectie supraacuta. Potrivit profesorului Mungiu, o somitate recunoscuta in domeniul analgezicelor, occidentalii vorbesc despre derivatele pirazolonice la timpul trecut, in multe tari fiind interzise.

Pe lista analgezicelor considerate nocive de occidentali, dar care se folosesc frecvent in Romania, se regasesc Algocalminul (Metamizol), Dipyrone, Novalgin etc., medicamente care au la baza substanta denumita noramidopirina metansulfonat, si Fenilbutazona, Butazolidine, Rheopirin R, Reumopiryrine etc., care au la baza fenilbutazona. In plus, pe piata romaneasca se gasesc si combinatii ce contin Metamizol – Piafen, Scobutil Compus – sau aminofenazona – Aminofenazona L, Lizadon.

Tratarea durerilor, distrugerea sangelui

Metamizolul, (numele universal al Algocalminului), a fost lansat pe piata in Germania anului 1921. Un an mai tarziu aparea -o boala fatala care debuta ca o infectie supraacuta si se insotea de disparitia granulocitelor din sange – agranulocitoza-, explica profesorul Mungiu. Dupa decenii de cercetare, sustine profesorul Mungiu in lucrarea -Apusul pirazolonelor-, folosirea Metamizolului a fost asociata cu reactii adverse fatale, in special agranulocitoza. Raportarile au alertat lumea stiintifica si au inceput sa se realizeze studii care, in 1986, au dus la confirmarea existentei unor relatii cauzale intre Metamizol si agranulocitoza. Studii extensive, efectuate experimental si clinic, tind sa arate existenta unui mecanism imun in producerea dramaticului efect advers. Astfel, produse folosite pe scara larga in tratarea diverselor dureri pot provoca disparitia granulocitelor din sange si, implicit, moartea.

Metamizolul in ilegalitate

Pentru a indeparta Metamizolul (comercializat la noi sub numele de Algocalmin) deoarece facea mai mult rau decat bine, in 1977, S.U.A. interzic cu desavarsire fabricarea lui, indiferent de numele sau comercial, in urma unei recomandari facute, inca din 1973, de Asociatia Medicala Americana.

Tot din 1973 dateaza si decizia statului suedez de interzicere a Metamizolului, care, insa, in urma unei contraofensive a producatorilor de medicamente care au prezentat unele rapoarte favorabile, cedeaza si reintroduce produsul pe piata in 1995. Aparitia unor noi cazuri de agranulocitoza in urma utilizarii timp de sase-sapte zile a Metamizolului, conduce la interzicerea produsului din nou, in 1999.

Din 1979, Danemarca interzice utilizarea Metamizolului; la fel se intampla in Israel, unde, din 1995, produsul se foloseste doar in spitale, sub supraveghere medicala.

Pastila cu cap de mort

Belgia a reglementat, din 1987, folosirea Metamizolului numai dupa prescriptie medicala si a impus pastrarea sa la sectiunea otravuri, cu obligatia aplicarii pe flacon a etichetei -cap de mort-. De asemenea, s-a interzis prescrierea de mai mult de cinci ori a produsului intr-o perioada de sase luni.

Germania, prin hotarari emise in 1987, a restrictionat utilizarea preparatelor continand Metamizol, retragand de pe piata combinatiile ce contineau aceasta substanta.

Spania a retras, de asemenea, combinatiile de Metamizol, cu exceptia celor spasmolitice (1989), pastrand produsul numai pentru tratarea durerilor post-traumatice, post-operatorii si febrei care nu raspunde la alte analgezice-antipiretice.

In Olanda, producatorii au luat, in 1990, hotararea comuna de a retrage de pe piata produsele ce contineau Metamizol in diverse combinatii.

Au mai procedat la fel Grecia, Irlanda, Pakistanul, Ghana, Arabia Saudita, Kuwait s.a.

-Cel mai mare pericol il reprezinta automedicatia-

In fapt, cel mai mare pericol al utilizarii noramidopirinei metasulfonat este generat de usurinta cu care orice individ poate procura Algocalmin, in conditiile in care medicamentul se poate elibera fara nici un fel de prescriptie medicala. Automedicatia nu poate fi controlata, existand persoane care utilizeaza comprimate sau fiole (pe care le inghit) de cateva ori pe saptamana. In acest fel nu exista nici un control asupra consumului de Algocalmin in diverse medii, riscul agranulocitozei neputand fi evitat. Ostin C. Mungiu considera ca in Romania ar trebui sa se procedeze de urgenta la luarea unor masuri, cum ar fi:

– Intr-o prima faza, prescrierea sa se faca numai pe reteta medicala si numai in situatia in care nu exista alternativa terapeutica;

– Medicii sa fie avizati ca in situatia in care se impune utilizarea Metamizolului, produsul sa nu fie prescris mai des de cinci ori pe semestru (modelul belgian);

– Sa se initieze studii farmaco-epidemiologice serioase, care sa urmareasca incidenta efectelor adverse ale Metamizolului si in Romania.