Boala reprezinta o conditie inevitabila a omului. Daca ar fi sa il credem pe cercetatorul american S. Linforth, exista in lume peste 10.000 de boli, tot atatea simptome si aproximativ 5.000 de metode de tratament. Infarctul de miocard si accidentele vasculare ocupa primul loc pe scara mortalitatii, pe locul doi aflandu-se cancerul.
Infarctul – o consecinta a modului de a trai?
Conform unor studii statistice efectuate in Germania, din 1930 si pana in prezent, aproximativ 33 milioane de oameni si-au pierdut viata ca urmare a infarctului de miocard. Cei aproximativ 3.000 de participanti la lucrarile unui mare simpozion international de cardiologie, care a avut loc la Montreal, in Canada, in 1970, au asistat stupefiati la decesul subit al unui reputat cardiolog, Paul Laurens, in varsta de 48 de ani, survenit pe cand, abia urcat la pupitru, se pregatea sa-si prezinte comunicarea. Moartea a survenit in urma socului emotiv de moment. Daca starile psihice, cu un caracter tensionat sau hiperemotiv, pot declansa in mod direct infarctul, nu este mai putin adevarat ca si o serie de factori psihici cu caracter agresional, chiar de mai mica intensitate, dar durabili, pot contribui si ei la producerea infarctului de miocard.
Un studiu efectuat pe un grup de 6.000 de medici a demonstrat ca specialistii cei mai grevati de patologia cardiovasculara s-au dovedit a fi cei mai solicitati psihic sub raport profesional. Cercetarile similare efectuate in randul soferilor auto au stabilit interesante corelatii intre kilometrajul parcurs anual de conducatorii auto si numarul accidentelor cardiovasculare survenite in acest interval de timp, reliefand si uzura nervoasa pe care o pretinde volanul in conditiile traficului rutier din zilele noastre. Intr-o asemenea situatie, este firesc a ne intreba daca infarctul este o simpla boala sau mai degraba un mod de a muri, ca urmare a unui mod de a trai.
Un om din cinci moare de cancer
Cea de-a doua boala a secolului nostru este, indiscutabil, boala canceroasa, care a cunoscut o extraordinara extindere. In Europa Occidentala mai ales, dar si in America de Nord, un om din cinci moare din cauza cancerului. In fiecare ceas, 360 de noi cancere sunt diagnosticate, in timp ce in jur de 240 isi incheie evolutia prin deces. Se considera ca medicii generatiei noastre au in ingrijire pe planeta o masa uriasa de aproximativ cinci milioane de cancerosi; de asemenea, ca si locuitorii unor tari ca Finlanda, Elvetia sau Danemarca ar suferi in totalitate de boala canceroasa. Statisticile demonstreaza ca jertfa anuala a acestei boli este de doua milioane de oameni. Cancerul impresioneaza si prin curba continuu ascendenta a evolutiei sale.
In 1892, de exemplu, Germania pierdea din cauza cancerului doar 12,1% din populatia bolnava, pentru ca, cu numai 36 de ani mai tarziu, in 1926, proportia sa se ridice la 41%. Diversi factori cauzali de natura genetica, hormonala, virotica si felurite substante cancerigene ce tin de mediul ambiant par a fi responsabili de aparitia acestei boli in organismul uman. Dar nici unul dintre acesti factori nu poate fi absolutizat. Se pare ca rezistenta individiuala este cea care, in final, hotaraste destinul bolii canceroase, rezistenta conditionata desigur de fortele imunitare proprii ale organismului. De aici s-a nascut o vie miscare de idei in lumea medicala, in ultimele decenii, pe tema imunoterapiei anticanceroase, care culmineaza cu descoperirea acelei -masini celulare de produs anticorpi umani-. Oncologia isi pune mari sperante in aceasta descoperire.
La vremuri noi, boli noi
Unul dintre virusii ucigasi fara remediu, care provoaca SIDA, este HIV. SIDA, al carei prim caz a fost depistat si descris de pe pozitii stiintifice abia in ziua de 20 noiembrie 1981, se afla la ora actuala in ofensiva.
Vorbind de boli noi, survenite in vremuri noi, trebuie sa pomenim si de asa-numita anemie mediteraneana, boala pe cat de noua, pe atat de misterioasa, depistata recent in unele colective de copii din insula italiana Sicilia. Copiii afectati de acest gen de anemie sunt anorexici, motiv pentru care slabesc rapid. Pana acum au fost inregistrate circa 3.000 cazuri, iar 90% dintre cei care au supravietuit bolii datoreaza acest fapt in mod exclusiv transfuziilor de sange.
Printre noile maladii se afla si asa-numita boala Moya-Moya, deosebit de grava. Iata, pe scurt, un asemenea caz extras din presa de specialitate. In ziua de 8 august 1977, o fetita de sapte ani, cu numele de Paola Merciai, din orasul italian Novara, cade in gradina casei parintesti si se alege cu o contuzie la cap, care, pe moment, nu ridica probleme deosebite. Dupa doua saptamani insa, fetita acuza dureri de cap, ce afecteaza numai o jumatate a craniului. Consultul medical efectuat nu semnaleaza nimic deosebit, motiv pentru care i se prescriu doar niste sedative, care sa-i atenueze suferinta. Durerile de cap nu inceteaza, ci, dimpotriva, se intensifica, iar la circa un an de la debut survine si o paralizie partiala. De data aceasta, dupa investigatii complexe, se diagnosticheaza boala de care vorbim. Ea a fost descrisa pentru prima oara de medicul japonez Akira Nishimoto, care a denumit-o sindromul Moya-Moya. Consta din restrangerea progresiva a functionalitatii carotidei. Din aceasta cauza, afluxul sanguin catre creier este insuficient, ducand la diminuarea activitatii motorii si psihice.
In ultimii ani a facut mare valva asa-numita boala a -vacii nebune-, despre care s-a spus ca este transmisibila si la om.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
