Brățări și monede sustrase în perioada 1998 – 2004 prin săpături ilegale în zona cetăților dacice din Munții Orăștiei și recuperate de statul român din străinătate sunt înscrise în inventarul bunurilor din domeniul public și transmise în administrarea Muzeului Național de Istorie a României, potrivit unei hotărâri adoptate, marți, de Guvern.
Hotărârea vizează înscrierea acestora în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii, urmată de transmiterea în administrarea Muzeului Național de Istorie a României.
Primele arestări în dosarul ''Aurul dacic'' au avut loc în mai 2005, iar pe 7 iulie în același an au fost trimise în judecată cele 13 persoane.
Până în prezent, statul român a reușit să recupereze o parte dintre brățări.
Brățările dacice de aur au fost cel mai probabil folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură, susțin unii specialiști, care sunt de părere că acestea erau produse pe baza unei comenzi foarte înalte, probabil regalitatea, cu scopul de a le dedica zeilor sau a le oferi altor regi din provinciile vecine. Nici funcția economică, aceea de a tezauriza aurul, nu este exclusă.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
