Cu ocazia săptămânii securității alimentare, diverse ONG-uri internaționale au decis să sensibilizeze lumea despre risipa de hrană care se face de la producător la consumator.
În timp ce la nivel mondial 870 de milioane de persoane suferă de malnutriție, aproape un miliard și jumătate de persoane sunt supraponderale și 500 de milioane chiar obeze. Cum notează ziarul francez Libération, "acestei repartizări injuste a hranei i se adaugă și o obezitate de tip nou, cea a pubelelor noastre".
30 % din mâncarea pe care o cumpărăm anual sfârșește la coșul de gunoi! În fiecare an 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate în lumea întreagă, echivalentul a aproape jumătate din producția mondială de cereale. În Nord se aruncă pentru că acolo se produce și se cumpără prea mult, în Sud pentru că acolo recoltele se strică înainte să fie culese și când sunt culese n-au unde să fie stocate. Cifrele nu sunt inventate de vreun ONG ci apar în ultimul raport al Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură.În Franța de exemplu sunt aruncate 260 de kilograme de hrană pe an și pe cap de locuitor.
Responsabilul acestei risipe este toată lumea: producătorul – victimă a condițiilor meteo – apoi distribuitorul, transportatorul, marile magazine, vânzătorii din piețe, și așa mai departe. Raionul de fructe și legume este cel în care se risipește cel mai mult și în parte din cauza mofturilor consumatorului care refuză să cumpere mere pătate sau piersici mai moi.
ONG-urile mobilizate să-i educe pe cetățeni sunt de părere că se poate salva, în parte cel puțin, din mâncarea aruncată anual. În primul rând cumpărând mai puțin – se evită astfel aruncatul la gunoi al alimentelor care se strică la noi în frigider sau cămară. Educația ar putea și ea insista pe mărimea porțiilor oferite sau pe arta de a consuma mâine resturile de azi.
Consumul excesiv are un efect pervers și direct asupra tensiunilor de pe piețele mondiale de cereale. Consumul tot mai mare de carne influențează de partea sa mediul înconjurător: pentru vaci de exemplu trebuie pășuni și lanuri de cereale – dispar astfel pădurile – și mai ales cantități uriașe de apă – pentru a avea un kilogram de carne de vită în farfurie s-a consumat o tonă de apă.
Dacă cifrele precedente s-au referit la Nord – adică la țările bogate – Sudul nu e mai prejos când vine vorba de risipă alimentară. Spre deosebire însă de Nord unde consumatorul occidiental are un aport esențial în risipa de mâncare, în Sud pierderea este cauzată în primul rând de metodele de conservare a recoltelor, tehnicilor de conservare și sistemelor de distribuție. Infrastructuri și tehnici depășite pot duce la pierderea a 60 % dintr-o recoltă.
La summitul mondial privind securitatea alimentară care se ține până sâmbătă la Roma, ONG-urile vor încerca să sensibilizeze și guvernele prezente despre chestiunea risipei de alimente. Rămâne de văzut dacă politicienii vor considera că pot influența sau nu stilul de consum al cetățenilor.
Rudi Vania
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
