Institutul de Studii Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane a realizat, la inceputul acestui an, un barometru al cercetarii stiintifice, esantionul utilizat fiind alcatuit in exclusivitate din cercetatori.
Studiul releva o situatie paradoxala. Pe de o parte, cercetatorii sunt nemultumiti de finantarea cercetarii in general si a institutelor in care isi desfasoara activitatea, pe de alta parte, ei se declara multumiti de activitatea lor profesionala.
98% din cercetatorii care au raspuns sondajului sunt de parere ca sistemul romanesc de cercetare are probleme financiare.
In ceea ce priveste fondurile alocate de stat cercetarii, 68% sunt de acord cu finantarea prin concurs si proiecte. Exista si 28% care sustin finantarea proportionala cu structura de personal si cheltuielile specifice ale unitatilor de cercetare acreditate.
La capitolul informare in activitatea stiintifica, Internetul a batut de departe revistele si studiile de specialitate publicate in Romania sau in strainatate.
Situatia cercetarii, mai proasta dupa 1989
La intrebarea cat de multumiti sunteti de serviciul pe care il aveti, doar 23% din respondenti au raspuns foarte multumiti, 55% s-au aratat destul de multumiti, 19% nu prea multumiti, iar 3% deloc multumiti.
53% din esantion s-au declarat destul de multumit de activitatea profesionala, 24% foarte multumiti, 20% nu prea multumiti, in vreme ce 2% nu sunt deloc multumiti.
Din sondajul realizat a reiesit ca activitatea de cercetare stiintifica este intr-o situatie mai proasta decat in perioada dinainte de 1989, in ceea ce priveste echipamentele disponibile, materialele de informare, documentare disponibile, mobilitatile, aici fiind incluse vizitele de studiu, participari la manifestari stiintifice, salariile angajatilor, numarul contractelor de cercetare, dar si valoarea acestora si resursele umane disponibile pentru derularea activitatilor de cercetare.
45% din cercetatorii care au raspuns intrebarilor sondajului considera ca salariile angajatilor sunt mai proaste decat inainte de 1989. Aproape jumatate din esantion – 47% – considera ca valoarea contractelor de cercetare este mai mica decat inainte de Revolutie, iar 44% sunt de parere ca si numarul acestora a scazut considerabil.
Buget insuficient
Situatia institutelor de cercetare a fost vazuta de cei mai multi dintre respondenti ca fiind aproximativ la fel ca si in perioada 1999-2000.
In privinta echipamentelor disponibile, 43% din cercetatorii intervievati considera ca situatia este mai buna decat in perioada 1999-2000, 32% sunt de parere ca situatia este la fel, doar 21% o considera mai proasta.
Potrivit rezultatelor sondajului, situatia resurselor umane disponibile pentru derularea activitatilor de cercetare, valoarea contractelor de cercetare, dar si numarul acestora sunt considerate de cei mai multi dintre cercetatori ca fiind mai proaste decat in perioada amintita.
Majoritatea cercetatorilor intrebati considera ca bugetul institutului in care lucreaza nu ajunge nici pentru acoperirea salariilor personalului – 34%. 21% din cercetatori considera ca bugetul ajunge pentru acoperirea salariilor, dar nu permite acoperirea cheltuielilor minime necesare activitatilor de cercetare, iar 26% sunt de parere ca in afara cheltuielilor legate de salarii, bugetul mai permite si acoperirea cheltuielilor minime legate de activitatea de cercetare.
Nivelul de performanta al cercetarii stiintifice este apreciat de cei mai multi dintre respondenti – 53% – bun, competitiv pe plan national, in vreme ce 24% sunt de parere ca este foarte bun, excelent pe plan national, iar 17% il vad competitiv pe plan national. Doar 3% considera ca nivelul cercetarii este foarte prost, necompetitiv la nivel national, iar 1%, foarte prost.
Statul, principalul beneficiar al rezultatelor cercetarii
Un alt aspect interesant relevat de sondaj este acela ca beneficiarii principali ai rezultatelor cercetarii continua sa fie institutii ale statului. Astfel, capitolul activitatea de cercetare stiintifica realizata in institutia dvs. in anul 2002 a avut ca beneficiari directi comunitatea academica si stiintifica din Romania – 19%, comunitatea academica si stiintifica din strainatate – 21%, CNCSIS – 15%, Ministerul Educatiei si Cercetarii – 18%, institutii centrale ale statului – 9%, institutii locale ale statului – 12%, agenti economici cu capital de stat – 21%, agenti economici cu capital privat – 20%, organizatii non-guvernamentale – 1%.
Internetul, baza cercetarii
Potrivit sondajului, Internetul este prima sursa de informare despre noutatile stiintifice din domeniul de activitate. Asa au raspuns 34% din cei intrebati. Urmatoarele alegeri in privinta informarii stiintifice sunt discutiile informale cu alti specialisti – 8%, manifestari stiintifice interne – 6%, manifestari stiintifice internationale – 11%, revistele publicate in tara – 8%, revistele publicate in strainatate – 19%, carti publicate in tara – 6%.
Calculatorul a invadat si viata cercetatorilor, cei mai multi dintre ei sustinand ca il folosesc zilnic.
84% din cercetatori au raspuns ca folosesc zilnic calculatorul, 11% doar de cateva ori pe saptamana, 2% de cateva ori pe luna.
Si Internetul este utilizat zilnic de 58% din cercetatori, de cateva ori pe saptamana de 26%, de cateva ori pe luna de 11%.
Din raspunsurile date de cercetatori, exista doua domenii stiintifice care ar trebui sprijinite in prezent in Romania pentru a imbunatati calitatea vietii populatiei – stiintele ingineresti – 28% si stiintele socio-umane – 20%.
95% din respondenti considera ca mijloacele de informare in masa ar trebui sa prezinte mai mult aspectele legate de cercetarea stiintifica din Romania.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
