Inceputurile utilizarii frunzelor de coca se pierd in negura timpului. Potrivit urmelor gasite in relicvele arheologice din America de Sud, mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural inca dinaintea aparitiei Imperiului Incas. Efectele acestora asupra starii de spirit si asupra comportamentului erau foarte mult apreciate de catre indieni. Planta era considerata a fi un dar al zeilor si era folosita in timpul ritualurilor religioase, inmormantarilor si a altor situatii speciale. Frunzele de coca, laolalta cu ceaiul, cafeaua si tutunul au fost aduse in Europa de exploratori in secolul al XVI-lea. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne si Thomas Edison aprobau, in anul 1888, folosirea cocainei.
Freud a promovat-o ca anestezic
Pentru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia trebuie sa treaca de la un nerv la altul sub forma de impulsuri pana ajunge la creier, unde este procesata si interpretata ca atare. Cocaina inhiba aceasta transmitere a informatiei, comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel imposibila.
Lista afectiunilor considerate a fi vindecabile cu ajutorul cocainei este cu adevarat impresionanta si lasa sa se inteleaga faptul ca planta de coca este un drog miraculos care poate vindeca orice, inclusiv sifilisul.
In 1884, Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calitatile de potential anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar, care a fost sustinut cu tarie de catre Freud, acesta capatand astfel de informatii asupra subiectului din prospectele firmelor farmaceutice, este cel conform caruia drogul poate fi folosit in tratarea dependentei de morfina si alcool. Freud nu credea ca si cocaina poate provoca dependenta. Desi drogul era bine vazut in acele timpuri, pe la sfarsitul secolului XIX a inceput sa devina evident faptul ca folosirea lui poate avea urmari dezastruoase. Intr-unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent de morfina. Freud isi tratase prietenul cu cocaina. In mai putin de un an, -pacientul- a inceput sa sufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud devenise chiar el insusi dependent de cocaina si nu a putut renunta la consumul acesteia vreme de cativa ani.
Devenise evident faptul ca planta de coca putea fi un bun anestezic, in special in cazurile de chirurgie oculara, dar efectele secundare erau atat de neplacute, incat folosirea sa a fost scoasa in afara legii de catre cele mai multe guverne.
Incepatorii, adeptii -prizei-
Pentru a produce efectele specifice, cocaina poate fi consumata prin prizare, inghitire sau injectare. Doar cocaina pura se poate fuma.
In afara de America de Sud, unde aceasta se mesteca si este absorbita prin peretii bucali, mucoasa stomacala si intestinala, cocaina este cel mai des folosita sub forma de pudra. Acest praf este rapid absorbit prin toate membranele, cum ar fi mucoasa bucala, caile nazale si tractul gastrointestinal.
Praful este forma cea mai des folosita a drogului si pentru ca este astfel mult mai usor de trecut granitele unei tari decat sub forma de frunze.
Cea mai populara forma de utilizare a cocainei este, in zilele noastre, -priza-. In cateva secunde apare o senzatie de amortire in interiorul nasului, care dureaza aproximativ cinci minute. Dupa aceasta se initiaza o stare crescanda de euforie si energizare, urmata de un moment culminant ce dureaza 15-20 de minute, apoi descreste.
Consumatorii experimentati sau care utilizeaza frecvent cocaina si-o administreaza intravenos. Senzatia, foarte puternica, se produce intr-un interval de unu, doua minute si se diminueaza dupa aproximativ 30 de minute; ca si in cazul -prizei-, utilizatorul isi va injecta din nou drogul, in functie de cantitatea disponibila.
Efectele asupra corpului omenesc
Utilizatorii au un mers sovaielnic, dintii le sunt acoperiti de un strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala de apatie. Cocaina are un efect anestezic datorita interferentei sale in transmiterea informatiilor de la o celula nervoasa la alta. Folosita altadata ca anestezic local in chirurgia oculara, s-a descoperit ca afecteaza corneea si are si alte efecte secundare nedorite. Cocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteaza vasele de sange. De asemenea, accelereaza respiratia, mareste temperatura corpului si induce starea de voma. In doze marite poate produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte pot rapid sa conduca la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la randul lui la insuficienta respiratorie si/sau stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Cocaina produce o puternica pierdere a apetitului, ceea ce duce la o severa pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce si la aparitia insomniilor.
Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivationala.
Datorita solicitarii sporite a inimii in timpul consumului de cocaina, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea, sau cei cu probleme cardiovasculare sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale.
Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii sau diferite boli, cum ar fi hepatita B, inflamarea inimii si a valvelor sale si, bineinteles, SIDA.
Fumatul pastei de cocaina produce grave complicatii: bronsita, tuse persistenta, probleme de vedere (imagine neclara), disfunctii ale circulatiei pulmonare. Folosirea frecventa a cocainei duce la depresie, anxietate, iritabilitate si la alte boli psihice mentionate anterior.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
