Inceputurile Cotrocenilor se gasesc in secolul al XVII-lea, cand voievodul Serban Cantacuzino dispune construirea bisericii, chiliilor si a caselor domnesti, toate fiind cunoscute drept Manastirea Cotroceni, resedinta ctitorului.
In 1821, Tudor Vladimirescu isi va aseza tabara aici, iar in 1848 manastirea este ocupata de turci. Cativa ani mai tarziu, Barbu Stirbei isi stabileste aici resedinta de vara. Insa marile personalitati ale epocii moderne, Alexandru Ioan Cuza si Carol I, sunt cele care isi vor lasa amprenta asupra acestei locatii. Cotrocenii au gazduit, din anul 1862, toate discutiile si deciziile care au marcat domnia lui Cuza, iar patru ani mai tarziu, intaiul monarh al Principatelor Unite va folosi si el casele domnesti de aici. In 1893, Carol decide construirea unui palat pe locul caselor domnesti, pe care sa il dedice lui Ferdinand si Mariei. Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale, a fost cel caruia i-a apartinut conceptul acestui palat, inedit prin componenta arhitecturala si fastul specific resedintelor regale.
Epoca contemporana este insa perioada neagra din istoria acestui loc, urmarit din 1949 de nefast. Atunci, Cotrocenii devin sediul Palatului Pionierilor, iar in 1976, Ceausescu vrea un palat prezidential aici, prin refacerea celui vechi si construirea altuia nou. Odata incepute lucrarile, arhitectii, aflati sub coordonarea lui Nicolae Vladescu, asa cum se intampla in cazul fiecarei lucrari impuse de Ceausescu, nu aveau niciun cuvant de spus, iar familia prezidentiala… nici cea mai mica inclinatie catre estetic. In aceasta situatie insa, arhitectii si-au putut pune in practica ideile, intrucat Ceausestii n-au calcat decat o singura data pragul Cotrocenilor in timpul lucrarilor. Si, cel putin ea, l-a calcat… stramb, s-a impiedicat, a cazut si s-a lovit la picior. Superstitiosi, nu vor mai pune piciorul aici pe timpul santierului. Dar vor avea grija, in 1984, sa dea ordin sa fie demolata manastirea. Potrivit lui Camil Roguski, arhitectul personal al lui Ceausescu, apelul facut atunci catre Patriarhia Romana n-a avut niciun ecou, doar raspunsul: -Manastirea Cotroceni nu apartine Bisericii Ortodoxe Romane, ci Comisiei Monumentelor Istorice-, comisie demult -apusa-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
