Doar șase la sută dintre români cred că ursul brun reprezintă o amenințare, în timp ce 78 la sută vor protejarea speciei și nu sunt de acord cu practicarea vânătorii de urși, un sfert dintre aceștia considerând că în România sunt mai mult de 1.000 de exemplare, potrivit unui studiu al WWF-România.
Românii sunt tot mai îngrijorați de starea mediului înconjurător și arată un interes din ce în ce mai mare față de organizațiile de mediu, arată un studiu realizat de WWF-România în parteneriat cu Ipsos Research, potrivit unui comunicat remis de organizația de mediu.
Potrivit cercetării, 76 la sută dintre români cred că ursul brun este o valoare națională. Doar șase la sută dintre persoanele intervievate consideră că ursul brun reprezintă o amenințare, iar 78 la sută nu sunt de acord cu practicarea vânătorii de urși.
Pe de altă parte, doar un sfert dintre respondenți cred că România are mai mult de 1.000 de urși, ceea ce indică faptul că informațiile publice despre specia considerată de specialiști „Regele Carpaților“ sunt limitate, arată WWF România, care reamintește că numărul exact al exemplarelor de urs brun de pe teritoriul țării este necunoscut, dar că cifrele oficiale indică o scădere cu o treime în ultimii 20 de ani. Totodată, WWF amintește că, în toamna anului 2012, câteva cazuri de atac ale ursului brun asupra oamenilor au fost reflectate în mass-media timp de câteva săptămâni. Organizația a atras atunci atenția asupra faptului că România nu își gestionează în mod responsabil populația de urși bruni și că se cunosc prea puține aspecte despre specie, ceea ce crește riscul confruntării cu situații de conflict om-urs.
Considerând cercetarea științifică un prim pas în protejarea speciei, dar și a comunităților locale din preajma pădurilor frecventate de urși, WWF a demarat un proiect de monitorizare a urșilor bruni din Maramureș și Ucraina, pentru identificarea traseelor de migrație și a altor aspecte importante pentru crearea unor soluții viabile de conservare a speciei. Proiectul se intitulează „Granițe deschise pentru urși în Carpații din România și Ucraina“.
Poluarea și defrișarea pădurilor sunt, în continuare, principalele probleme de mediu resimțite la nivelul populației: 61 la sută dintre persoanele intervievate s-au declarat deranjate de poluare, iar 26 la sută dintre acestea consideră defrișările drept principala cauză a inundațiilor. Inundațiile sunt, de altfel, pe locul cinci în lista celor mai grave probleme de mediu identificate.
Îngrijorați de poluarea industrială
?ê?£ase din zece români condamnă poluarea aerului, a solului, a pădurilor și a apei și consideră poluarea industrială, chimică și a noxelor drept principalele surse ale poluării, în general. Dintre problemele cu care se confruntă râurile din România, poluarea industrială este cea mai îngrijorătoare pentru 86 la sută dintre respondenți.
Mizeria, gunoaiele, deșeurile, în general sunt, de asemenea, probleme care îi afectează pe o mare parte dintre respondenți. Totodată, aceștia consideră ca fiind probleme de mediu și ignoranța sau indiferența autorităților și a oamenilor, deopotrivă, dar și lipsa educației.
În ceea ce privește implicarea în problemele de mediu, studiul a indicat că 13 la sută dintre respondenți au făcut donații pentru protecția mediului și a animalelor, procentaj aproape dublu față de cel indicat de studii anterioare efectuate de WWF, în 2010 și 2011.
Trei din zece respondenți au declarat că au făcut donații în trecut, suma medie donată fiind de 50,8 lei. Preferate sunt donațiile pentru ajutorarea copiilor (68 la sută), a persoanelor cu probleme grave de sănătate (57 la sută) și a bătrânilor (32 la sută).
Rudi Vania
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
