Favoritismul, politizarea invatamantului, clicile universitare, hartuirea sexuala si mita sunt principalele carente ale invatamantului superior din Romania, potrivit unui studiu realizat de un colectiv de doctoranzi ai Facultatii de Stiinte Politice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA), coordonat de profesor universitar Mihaela Miroiu si finantat de Fundatia Konrad Adenauer.
Pentru datele din sondaj au raspuns 2.500 de subiecti – studenti, profesori, prodecani, decani, sefi de catedra, rectori, prorectori, persoane din secretariatele si administratiile de la 13 universitati de stat si particulare din toate regiunile tarii.
Aproape jumatate din cadrele de conducere incluse in studiu (45%) reclama favoritismul ca principala problema etica a universitatilor, urmata de politizarea invatamantului si alterarea procesului didactic din cauza implicarii politice (20%), hartuirea sexuala pe linie ierarhica (15%), nerespectarea proprietatii intelectuale (13%) si relatiile erotice intre studenti si profesori (11%).
Ierarhia importantei problemelor etice, din perspectiva profesorilor, conduce la acelasi raspuns, si anume favoritismul este cea mai grava problema din institutiile de invatamant superior, potrivit afirmatiei a 36% din repondenti. Relatiile erotice intre studenti si profesori ar fi, in opinia a 15%, a doua mare problema etica, la egalitate cu mita oferita profesorilor (15%). De asemenea, alte mari probleme sunt: nerespectarea egalitatii sanselor – 14%, relatiile de tip clica la nivel universitar (prietenie, afaceri) – 13%, politizarea invatamantului universitar si alterarea procesului didactic – 12%, dar si comunicarea dificila in institutie – 10%.
Si din perspectiva studentilor, favoritismul ramane cea mai grava problema etica din universitati (29%), urmata de hartuirea sexuala pe linie ierarhica – 16%, comunicarea dificila in institutie – 12%, mita oferita profesorilor – 11% si relatiile erotice intre studenti si profesori – tot 11%.
Inertie si pasivitate
Mediul universitar este unul inertial, necritic. Inertia acestuia este direct proportionala cu marimea si vechimea universitatii, si de aceea institutia respectiva nici nu are tendinta de schimbare de fond, ci doar prin programe de studiu si imprumuturi normative, se afirma in studiul SNSPA.
Rezulatatul acestei analize contureaza urmatoarea imagine: majoritatea cadrelor de conducere, respectiv 63%, sunt multumite de modul in care decurge, din punct de vedere etic, activitatea din institutiile universitare pe care le conduc. Gradul de apreciere este si mai mare in randul personalului secretarial, 83% din acesta considera ca in institutiile de invatamant superior in care isi desfasoara activitatea nu sunt probleme. Majoritatea profesorilor, 67%, sunt actori pasivi, care nu sesizeaza probleme etice la nivelul institutiei in care isi desfasoara activitatea sau nu ii intereseaza acest aspect.
Ponderea cea mai mare a criticilor vine de la studenti, o treime din acestia sesizand aspecte disfunctionale ale eticii universitare.
O data cu trecerea studentilor spre forme de invatamant postuniveristare doctorale, scade la aproape jumatate nivelul criticismului, 19% pondere in randul doctoranzilor, comparativ cu 34% in randul studentilor. Totodata, se dubleaza ponderea actorilor pasivi, paana la 46% din doctoranzi, comparativ cu 20% in randul studentilor.
Lipsa cod etic, lipsa finantare!
Cercetarea sociologica a stat la baza realizarii primului proiect de cod etic pentru universitati, pe care Ministerul Educatiei si Cercetarii il va prezenta ca pe un plan cadru, dupa care fiecare institutie de invatamant superior va avea obligatia sa-si elaboreze propriul document, in functie de particularitati, pana la sfarsitul anului in curs. -Toate universitatile din Romania trebuie sa intocmeasca propriul cod etic al institutiei pana pe 20 decembrie, intrucat finantarea pe 2006 depinde de acest document-, a precizat Mircea Miclea, ministrul educatiei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
