Prognozele pesimiste ale specialistilor in invatamantul superior referitoare la iminenta unui recul al numarului de candidati la admiterea din acest an nu s-au adeverit. Desi devine tot mai clar ca decizia urmarii unei facultati si optiunea pentru aceasta sunt chestiuni tot mai serioase, numerosi tineri vad inca in admiterea la facultate o binemeritata amanare a deciziei in ce priveste o viitoare cariera.
Chiar si facultatile tehnice au cunoscut un aflux sporit de candidati, in conditiile in care unele specializari nu reprezinta optiuni de viitor, din cauza cererii scazute.
Numarul mare al candidatilor nu este insa direct proportional cu dorinta acestora de a deveni specialisti intr-un anumit domeniu. Astfel, la Academia de Studii Economice din Bucuresti au fost zeci de candidati care s-au inscris la toate cele 10 facultati, poate-poate vor ramane pana la urma in aceasta institutie de invatamant superior…
Nici taxele de inscriere nu au stat degeaba, atunci cand s-a simtit apropierea valului de candidati; acestia vor scoate din buzunar intre cateva sute de mii de lei si cateva milioane numai pentru inscriere, in functie de -inspiratia- pe care au avut-o organizatorii examenelor de admitere.
Admitere! La ce?
Dupa loviturile date pe piata admiterii in anii trecuti, dupa impunerea sistemului de intrare la facultate pe baza notei la Bac, multi s-au temut ca facultatile nu vor avea prea multi candidati in acest an. Temerile nu s-au adeverit, iar dovada o reprezinta concurentele acerbe, care la unele specializari au ajuns la aproape 20 de candidati pentru un loc. Ce-i drept, cateva profile incep sa scartaie serios, iar aici responsabilii universitatilor ar trebui sa se gandeasca la eventuale modificari structurale.
Adevarata problema nu o reprezinta insa numarul candidatilor care vin sa se inscrie la facultate, ci calitatea acestora. Si nu calitatea in sine a candidatilor, ci calitatea alegerii lor. Daca au ales sa urmeze o facultate sau un anumit profil in cunostinta de cauza sau nu.
O mie de motive ca sa dau la facultate!
Lucru grav, plin de sens, pana si in democratiile cele mai liberale, decizia urmarii unei institutii de invatamant superior este cel mai banal lucru care i se poate intampla unui absolvent de liceu din Romania. Nu conteaza faptul ca i s-a urat deja cu scoala dupa 12 ani, nu conteaza cum o sa se intretina – cel mai adesea – intr-un alt oras decat in cel din buletin, nu conteaza, la o adica, nici ce specializare urmeaza, totul e sa intre la facultate. Motive pentru realizarea acestui pas sunt nenumarate: distractia studenteasca, plecarea de acasa, scaparea de armata, dar si statutul social de trantor intretinut de la buget. Cu precadere in ultimii cinci ani s-au tocat o groaza de bani fara nici un sens, in facultati si specializari fantomatice, care era clar ca nu aduc nici un castig de viitor tinerilor care le urmeaza. Asa s-a ajuns acum ca multi decani sa tremure serios la gandul viitorului facultatilor pe care le conduc. Impinsi cel mai adesea de la spate chiar de parinti, foarte multi tineri cu rezultate bune la invatatura in liceu s-au trezit -furati- de ideea admiterii la tot felul de facultati cu nume sonore, realizand deja din primii doi ani de facultate ca profilul ales nu-i multumeste. Astfel se explica si numarul relativ ridicat al celor care, pana la impunerea platirii celei de-a doua facultati, faceau in paralel doua specializari.
Afluenta record la UBB
Universitatea -Babes-Bolyai- din Cluj a scos la concurs, pentru admiterea 2003, un total de 19.447 de locuri. Oficialii UBB sustin ca numarul celor inscrisi la admiterea din acest an a intrecut pana si cele mai optimiste asteptari. Cifra inregistrata pana acum va conduce spre un record in istoria universitatii la Cluj, cu circa 23.000 de candidati inscrisi pentru cele 3.890 de locuri bugetate si 5.642 de locuri cu taxa, numai la nivel de licenta. Din acestia, pentru linia romana s-au inscris peste 19.000, pentru linia maghiara 2.373, iar pentru linia germana 403. Candidati din Republica Moldova sunt pana in acest moment 112, in timp ce rromi doar 28.
Potrivit biroului de presa al UBB, cele mai mari concurente in cadrul institutiei clujene de invatamant superior se inregistreaza la profilurile economice, la informatica sau la studii europene. La Facultatea de Business, spre exemplu, concurenta tinde sa bata raportul de 16 pe un loc.
Concurenta decenta la Medicina, la Politehnica si la Design
Conducerea UMF a declarat insa in numeroase randuri ca nu este interesata de numarul candidatilor la facultate, ci de calitatea lor. In plus, numarul oarecum scazut de candidati a fost fortat si de pactul existent intre cele mai importante centre universitare medicale de a-si programa admiterile concomitent. In acest an, cea mai mare concurenta s-a inregistrat la Medicina dentara – ceva peste trei pe un loc, in timp ce la Farmacie numarul candidatilor a depasit cu foarte putin numarul de locuri disponibile. Poate si din acest motiv UMF a anuntat prelungirea perioadei de inscriere, pana astazi inclusiv.
La Universitatea Tehnica, specializarea Calculatoare a dat cea mai mare concurenta, aproape 10 persoane pe un loc, in timp ce la Stiinta si Ingineria Materialelor cei inscrisi au fost coplesiti de numarul de locuri.
Raportat la dimensiunile ei, Universitatea de Arte si Design a avut multi candidati, peste 300 pe 100 de locuri. La foto-video-procesare computerizata a imaginii au fost 56 de candidati pe numai 14 locuri. Un punct suplimentar de atractivitate l-a reprezentat decizia universitatii de a admite din oficiu, pe locuri finantate de la buget, candidatii premiati la olimpiadele scolare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
