Desfiintand scolile mici de la sate si promitand microbuze pentru elevii din catunuri, Guvernul a considerat ca iese mult mai ieftin, in ceea ce priveste costurile per scolar. Un ARO este infinit mai usor de intretinut decat o scoala in care functioneaza doar 20-30 de elevi.
Numai ca socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ. Fara o corelare corespunzatoare intre desfiintarea scolilor mici din mediul rural si -alimentarea- cu microbuze a comunelor care nu mai dispun de unitati de invatamant, Guvernul a reusit sa puna sute de copii pe drumuri, atat la propriu, cat si la figurat. Numai in Muntii Apuseni sunt zeci de catunuri izolate, cu drumuri impracticabile, pe care le-ar evita orice masina de teren. Copiii trebuie sa parcurga zeci de kilometri zilnic, pentru a beneficia de avantajele educatiei. Indiferent de greutatea drumului sau de starea vremii, micutii strabat locuri dificile, expunandu-se chiar si atacului animalelor salbatice, numai pentru a ajunge la scoala. Multi dintre parinti prefera sa-i stie aproape, inculti dar sanatosi, decat sa-i astepte seara de seara, cu teama in suflet, asa ca nu-i mai lasa la scoala. Autoritatile locale sunt neputincioase in fata acestei situatii, pentru ca lipsa de fonduri se resimte indiferent de zona…
Sute de elevi din Muntii Apuseni au inceput un nou an scolar in conditii greu de imaginat pentru o civilizatie a mileniului III. Din cauza ca foarte multe unitati de invatamant din satele de pe culmile muntilor s-au desfiintat, datorita numarului redus de elevi, cei care mai frecventeaz a cursurile sunt nevoiti sa parcurga pe jos, spre scolile din centrele de comuna, zeci de kilometri dus-intors in fiecare zi. Copiii de moti nu se plang, totusi, chiar daca pleaca cu noaptea in cap, iar iarna coboara pe schiuri sau sunt atacati de animale salbatice. Autoritatile locale incearca acum sa beneficieze de intentia guvernamentala de a pune la dispozitia copiilor de la munte microbuze pentru transportul la scoli.
Un mars fortat de 14 kilometri, zilnic
In satul Bodresti, din comuna Ciuruleasa, scoala s-a desfiintat cu mai bine de cinci ani in urma, din cauza numarului redus de elevi. In acest an insa, 18 copii din clasele I-VIII fac naveta pana la scoala din centru, mergand pe jos 14 km zilnic. Sapte dimineata, la dus, si alti sapte dupa-amiaza, la intors.
Petru Tuhut are doi copii la scoala; Maria, in clasa a II-a, si Cornel, in clasa a V-a. Cei doi pleaca de acasa imediat dupa ora 6.00 pentru a ajunge la timp la primul clinchet al clopotelului. Maria si Cornel invata destul de bine, chiar daca oboseala celor 14 km strabatuti zilnic cu picioarele inca fragile isi spune totusi cuvantul. Primarul comunei Ciuruleasa, Ion Mihalache, a incercat fara succes sa rezolve problema transportului copiilor la scoala. -Noi nu avem aproape deloc resurse bugetare, iar majoritatea oamenilor sunt saraci. Am solicitat un microbuz pentru a-i transporta pe elevii de la mari distante si avem promisiuni de la Consiliul Judetean Alba ca-l vom primi in cel mai scurt timp. Ar fi bine, cat mai repede, ca imediat vine iarna si nu stiu cum se vor descurca saracii copii-, ne-a declarat primarul Mihalache.
Invatatoarea merge si ea pe jos
Din cauza distantelor lungi pe care foarte multi copii le strabat de acasa spre unitatile de invatamant, in doua comune din Muntii Apuseni cursurile scolii incep cu o ora mai tarziu, la 9.00. Una dintre acestea este comuna Albac. In satul Potionci, spre exemplu, inclusiv invatatoarea face naveta, din centru, cale de zece kilometri dus-intors. Cristina Schiop este dascalul celor zece copii din scoala cu clasele I-IV din Potionci, care la randul lor vin de la kilometri distanta.
In acest an, domnisoara Cristina are patru -boboci- de clasa intai. -Sunt foarte micuti si vin de pe cateva dealuri, care sunt departe de scoala. Incerc sa-i invat sa se trezeasca mai devreme pentru a ajunge la timp, pentru ca in primele zile au cam intarziat-, marturiseste tanara invatatoare. Cristina Schiop face zilnic zece kilometri pe jos spre scoala din Potionci, dar spune ca s-a obisnuit cu poteca dificila, plina de stanci.
Scoala din Bucium Poieni, in casa unei batrane
Nici in comuna Bucium situatia nu e mai roza. Primarul Sorin Amariei a solicitat la randu-i, precum omologii sai din Ciuruleasa, Albac, Horea sau Scarisoara, microbuze pentru transportul elevilor. In Bucium mai fiinteaza doar patru scoli, insuficiente pentru cele peste zece sate ale comunei. Nu din punctul de vedere al scolarilor, ci din cauza distantelor mari. Scoala din satul Bucium Poieni functioneaza actualmente in camera unei case a unei batrane, deoarece vechiul imobil al scolii s-a daramat cu totul. Proprietara casei in care copiii fac ore a cerut primarului sa-i faca rost de un camion de lemne de foc pentru perioada de iarna, pentru a mai lasa elevii sa invete in continuare. Primarul a spus ca nu are posibilitatea, deoarece primaria Bucium nu a intrat inca in proprietatea padurii comunale, din cauza unui litigiu aflat pe rol la judecatorie…
-Ne-a iesit un lup mare drept in fata-
Cei doi copii ai lui Nicolae Simina, din satul Valea Mlacii, fac in fiecare zi zece kilometri dus-intors spre si de la scoala. Zona prin care scolarii Ionut si Mihai se deplaseaza este una salbatica, iar fiarele ataca chiar si pe timpul verii, daramite iarna. -Anul trecut, n-am iesit bine pe drum, ca am vazut un lup mare, care ne-a iesit in fata de dupa un copac. Bine ca am fost aproape si am reusit sa fugim repede inapoi si am intrat in curte, ca praf ne facea ala….-.
Pana cand planul generos al Guvernului nu va fi pus mai hotarat in aplicare, copiii motilor din Apuseni vor continua sa se deplaseze spre scoli infruntand pericolul la fiecare pas. Autoritatile locale nu pot face nimic, iar in aceste conditii unii parinti isi tin mai bine copiii langa casa, ii pun la munca, decat sa-i dea la scoala sa invete carte…
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
