Faurei, orasul-fantoma

Situat la 60 km distanta de Braila, cu 4.090 de locuitori, Faurei, al doilea oras ca marime din judet, se confrunta cu unul dintre cele mai grave fenomene cu impact social major: somajul. Potrivit datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Braila, ponderea somajului la nivelul acestei localitati este de 12,09%, cu aproape 3% mai mare decat indicatorul inregistrat la nivelul judetului. Datele din teren confirma faptul ca Faureiul este un oras de someri. Astfel, doua treimi dintre cei care si-ar putea castiga o paine muncind nu au o slujba. -Din evidentele noastre rezulta ca, din cele 2.880 de persoane apte de munca, doar 700 au in prezent o slujba. Zilnic vin in audienta cate 40 de oameni si cer un loc de munca. Posibilitatea de a le satisface aceste cereri este redusa, deoarece locurile vacante sunt foarte putine ca numar, la nivelul orasului desfasurandu-si activitatea doar 88 de agenti economici. Dintre acestia, 5 sunt importanti din punct de vedere al fortei de munca atrase. Daca macar jumatate dintre cei apti de munca ar deveni persoane ocupate, situatia in acest oras ar fi cu totul alta-, ne-a declarat primarul orasului, Virgil Cosoreanu.

Anul 1993, reper nedorit al disponibilizarilor

Cele mai multe disponibilizari au fost efectuate in anul 1993, cand, dintr-un foc, au ramas fara un loc de munca 193 de persoane. Cauzele au fost procesele de restructurare, reorganizare si privatizare, derulate in cadrul societatilor comerciale cu capital de stat. Unitatile din zona care au efectuat concedieri dupa 1990 au fost, de fapt, si cele mai importante: IJPIPS (ateliere de metalurgie, turnatorie, covoare, tricotaje si tesatorii), Agromec Faurei, Agroindustriala Faurei, SC Fortuna SA Ianca (unde lucrau persoane din oras), SC Brailact SA – sectia de prelucrare a laptelui, Bankcoop Faurei, Centrul de recuperare a materialelor refolosibile, Cooperativa de Consum, Cooperativa Mestesugareasca, Autobaza, Baza de achizitie a cerealelor si a produselor agricole. -Majoritatea acestor obiective au fost scoase la privatizare, au fost cumparate de asa-zisi investitori care au avut grija sa le vanda bucata cu bucata, pana n-a mai ramas nimic din ce-a fost odata. Agromec Faurei, de exemplu, la cativa ani dupa revolutie a intrat in procesul de privatizare. A fost scos la vanzare pe bucati si cumparat de mai multe societati care, din pacate, n-au avut interes decat sa-i jecmaneasca averea. Numai aici, in Faurei, unde societatea isi avea sediul, au fost dati afara peste 150 de salariati. Un alt exemplu de esec in privatizare il constituie fosta Autobaza, care avea peste 200 de autovehicule – autobuze, camioane, bascule, rabe de mare tonaj etc. Societatea avea peste 200 de salariati, din care, in prezent, nu stiu daca au mai ramas 10 -, a adaugat Cosoreanu.

Peste 300 de angajati, la doar cinci firme

Societatile comerciale care functioneaza, in prezent, in Faurei nu au putut asimila forta de munca disponibila, rezultand un numar apreciabil de persoane aflate in cautarea unei slujbe. In baza de date a AJOFM Braila figureaza doar 148 de someri indemnizabili. Reprezentative pentru oras, din punctul de vedere al fortei de munca angajate, sunt cinci unitati. Prima societate din aceasta serie are ca obiect de activitate constructii civile si industriale si 180 de angajati. Comunication Marketing Textile Bucuresti si Adconf BG isi desfasoara activitatea in domeniul confectiilor textile. Ambele lucreaza in regim de lohn, pentru firme cu renume pe plan mondial din Franta, Spania, Portugalia, Anglia, si au 140 de angajati, dintre care 100 numai pentru Adconf BG. Societatea a deschis, din 2001, punctul de lucru in Faurei, insa salariatele si-au inceput activitatea abia in acest an, intr-un spatiu cumparat de la fosta Cooperativa de Consum din localitate.