In anul 2005, cel putin 40.000 de romani au plecat sa munceasca in strainatate in domeniul agriculturii si industriei. Cele mai bine platite posturi sunt cele din Elvetia, salariul oferit de angajator fiind de 2.500 euro pe luna, si Nigeria, respectiv Spania, unde romanii pot castiga de la 1.200 euro in sus. Mai nou, romanii prefera sa plece in Germania la cules de sparanghel.
Anual, mii de romani, dornici de un trai mai bun, pleaca in strainatate unde se angajeaza in diferite domenii, pe salarii mult mai mari decat cele din tara. Numai in cursul anului trecut, potrivit datelor Oficiului National pentru Migratia Fortei de Munca (ONMFM), peste 40.000 de romani au plecat la munca in Germania, Spania, Elvetia, Qatar si Nigeria.
Din numarul total de persoane care au primit contracte de munca, 66% au ales Germania, in timp ce 33% s-au orientat catre Spania. Cei mai multi romani angajati de firmele nemtesti, respectiv 18.500, lucreaza in agricultura, pe plantatiile de sparanghel. Intrucat una din conditiile impuse de angajator este cunoasterea limbii germane, s-a constatat ca in aceasta tara -prioritari- sunt locuitorii din judetele Arad, Brasov, Covasna, Mures si Sibiu. Dupa agricultori, la mare cautare sunt posturile de chelner si bucatar, 7.000 de romani fiind deja plecati in Germania, cu contracte de pana la 18 luni.
De cealalta parte, angajatorii din Spania cauta muncitori pentru sectorul agricol, mai ales pentru plantatiile de capsuni, legume si pentru livezi. In 2005, pentru aceasta tara, in sectorul agricol, au optat aproximativ 13.500 de persoane, din care 7.000 din judetele din sudul Munteniei. De asemenea, au mai fost intermediate peste 100 de contracte pentru constructii, 250 pentru industria alimentara si cea de prelucrare a lemnului, 150 pentru postul de camerista, 190 pentru posturile de ospatar si bucatar. Datorita salariilor generoase, romanii aleg contractele puse la bataie de Elvetia pentru posturile de agricultori, asistent medical, ospatari si bucatari.
Banatenii si muntenii – in topul emigrantilor
Cei care aleg sa lucreze pentru firmele din strainatate sunt in special persoane cu venituri mici, cu studii medii, avand varsta cuprinsa intre 18 si 45 ani. Motivele care ii determina sa munceasca peste hotare sunt aceleasi pentru toti: lipsa locurilor de munca in Romania si nivelul scazut al salariilor. De multe ori, ei reusesc sa castige intr-un an cel putin 9.000 de euro, cu mult peste posibilitatile angajatorilor din Romania. Pe primul loc in ceea ce priveste migratia fortei de munca il ocupa banatenii, cu o proportie de 21%, urmati de munteni – 19%.
Ofertele ONMFM nu sunt insa pe placul celor cu studii superioare. In 2005, un singur absolvent al Facultatii de Drept a semnat un contract pe o perioada de 18 luni cu o firma din Elvetia.
Salarii de zece ori mai mari
In Romania, un ospatar, un bucatar sau o camerista castiga, in medie, intre 100 si 150 de dolari pe luna, in timp ce oferta firmelor din strainatate este mult mai avantajoasa, cu salarii de aproape 10 ori mai mari. Angajatorii din Elvetia ofera 2.300 euro pe luna pentru ospatari, cameriste si bucatari, cei din Spania – intre 800 si 1.200 euro pe luna, iar in Germania salariile ajung la 1.000 de euro. In tara, o asistenta debutanta castiga salariul minim pe economie, iar dupa ani de munca reuseste sa ajunga la cel mult noua milioane de lei vechi. Doar asistentele din institutele de medicina legala pot lua salarii de aproximativ 30 milioane ROL, insa dupa ce au obtinut toate gradele. In schimb, o absolventa de liceu sanitar primeste de la un angajator elvetian 2.500 de euro, iar in Germania, 1.200 de euro.
Agricultorii sunt cei mai saraci, multumindu-se in Romania cu salariul minim pe economie, pe cand in Spania pot primi intre 800 si 1.200 de euro, iar in Elvetia, salariul poate ajunge la 2.500 de euro.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info















