James Bond nu lucra în Securitate

Într-un document de uz intern din 1968, Direcţia 9 (unitatea Securităţii responsabilă cu filajul şi investigaţiile) prezintă cauzele pentru care, deşi activitatea de filaj se îmbunătăţise în ultimii ani, rămăseseră încă destule sincope în urmărirea „elementelor duşmănoase”. Chiar şi Ceauşescu, la Consfătuirea cu activul de bază din Ministerul de Interne, remarca că, în ciuda succeselor repurtate, activitatea organele de securitate trebuia perfecţionată. Evident, chiar şi un document intern al Securităţii trebuia să pună o cărămidă la construirea cultului personalităţii dictatorului şi să facă trimitere la „indicaţiile preţioase”.

Raportul are în vedere activitatea ofiţerilor de filaj în anul 1967, comparativ cu perioada precedentă, şi oferă o privire asupra evoluţiei acţiunilor de filaj, scoţând în evidenţă (cu procentaje) diversele modalităţi în care ofiţerii au ratat misiunile, precum şi cauzele acestor nereuşite. În principal este vorba despre incompetenţă, nepăsare şi proasta planificare şi organizare a misiunilor. Autorul raportului oferă şi o serie de exemple jenante pentru o poliţie politică presupus infailibilă. Astfel, un urmărit a fost pierdut din atenţie şi din cauza nepăsării ofiţerilor, care preferau să citească ziarul. În alt caz, cel vizat a realizat că are „coadă” pentru că securiştii au folosit, în mod repetat, pentru urmărire o maşină care sărea în ochi – o Volga vernil. Cel mai stânjenitor exemplu a fost cazul celor doi cetăţeni străini care i-au detectat pe agenții de filaj şi s-au apropiat de automobilul acestora, comunicându-le că „lucrează foarte slab”.

Sunt multe alte cazuri de incompetenţă (uneori prostie pură) din partea ofiţerilor de Securitate, indiferent de domeniul de activitate şi metodele practicate. Toate au fost muşamalizate cu grijă. Populaţia nu trebuia să afle că şi Securitatea, ca orice altă instituţie comunistă, avea frecvente probleme cu „producţia”.

CONSILIUL SECURITATII STATULUI

DIRECTIA IX-a –

STRICT SECRET

Ex.nr.18

Data 25.01.1968

CAUZELE CARE AU GENERAT DESCONSPIRARI, PIERDERI ȘI LĂSĂRI DIN FILAJ IN ANUL 1967

Din expunerea tov. secretar general al C.C. al P.C.R. N. Ceauşescu, la Consfătuirea cu activul de bază al M.A.I. a reieşit în mod pregnant faptul că organele de securitate şi-au adus un prețios aport la zădărnicire a unor acţiuni întreprinse de elementele duşmănoase, dar că totodată în urma succeselor obţinute şi-au făcut loc şi unele manifestări de autoliniştire, scăderea simţului vigilenţei, fapt pentru care trebuie pus în viitor un accent deosebit pe instruirea cadrelor şi creşterea calificării acestora.

Cu ocazia prelucrării documentelor Plenarei din iunie 1967, s-au scos in evidență unere realizari obținute în activitatea de filaj dar în acelaşi timp s-au relevat cu destul curaj şi o serie de deficienţe ce se mai manifestă in acest compartiment, făcîndu-se totodată şi propuneri de îmbunătățire a muncii in viitor.

Preocuparea existentă in cadrul organelor de filaj şi măsurile întreprinse pentru îmbunătățirea calitativă a muncii, şi-au găsit reflectarea în numărul tot mai scăzut al cazurilor de desconspirări, pierderi sau lăsări din filaj. Fără a manifesta automulţumire sau negativism, trebuie să recunoaştem că rezultatele obţinute în această direcţie nu sînt bune, în totalitatea lor, deoarece se mai produc greşeli soldate cu cazuri de desconspirări, pierderi din filaj ce au urmări negative pentru munca de securitate, iar în alte cazuri asemenea greşeli pot duce pînă la ratarea iremediabilă a acţiunilor întreprinse de organele informative.

De aceea fără a avea pretenţia că prin prezentul material se va epuiza sau elimina totul, considerăm necesar a ridica cîteva probleme care analizate temeinic pot contribui în repetare la luarea unor măsuri care se cer mai de mult a fi soluţionate de către organele de filaj, deşi asupra unora s-a acţionat pe diferite căi şi cu diferite mijloace care s-au dovedit eficiente în muncă. Am afirmat în repetare, deoarece o asemenea problemă ca aceea privind cauzele desconspirărilor, pierderilor şi lăsărilor din filaj a mai constituit obiectul unui studiu efectuat în anul 1966 cu obiective şi propuneri concrete, din care unele sînt actuale iar altele ce vor fi dezbătute au fost generate de stadiul nou, de metodele şi mijloacele prin care se desfăşoară munca de filaj în prezent.

Privit din acest punct de vedere, materialul de faţă are drept scop să ridice în faţa factorilor cu munci de răspundere din aparatul de filaj cîteva concluzii cu privire la organizarea, aportul ce-l pot aduce şefii în creşterea calificării subordonaţilor, dezvoltarea iniţiativei cît şi întărirea răspunderii personale în executarea lucrărilor de filaj.

I. DESCONSPIRAREA ACȚIUNILOR DE FILAJ

Întrucît acestei probleme în studiul şi cercetarea anterioară i s-a rezervat un spaţiu mare fiind vorba de o analiză ce a înglobat mai mulţi ani de activitate în prezentul material fiind vorba numai de unele acţiuni desconspirate în perioada ianuarie septembrie 1967, ne-am oprit în special la analizarea cauzelor care au generat aceste desconspirări şi mai ales la unele măsuri ce trebuie luate în viitor pentru a se evita astfel de deficienţe în munca noastră.

Din situaţia existentă cît şi din discuţiile purtate cu majoritatea factorilor cu munci de răspundere din serviciile de filaj, rezultă că în perioada sus-menţionată numărul desconspirărilor s-a redus considerabil în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 1966.

Această reducere a desconspirărilor se datoreşte faptului că au fost luate măsuri mai eficiente de ridicarea calificării ofiţerilor, a instruirii mai temeinice, a creşterii răspunderii personale, a folosirii mai judicioase a mijloacelor tehnice şi de deghizaj, precum şi a sprijinului mai substanţial dat din partea şefilor care au fost mai mult prezenţi la desfăşurarea acţiunilor de filaj.

Analizînd numărul de desconspirări săvîrşite în acest an, rezultă că acestea nu au avut preponderenţa asupra obiectivelor filate după cum a rezultat în anii anteriori ci numărul mai mare s-a comis asupra unor legături de obiective şi de vizitatori ai reprezentanţelor diplomatice capitaliste care uneori au sesizat filajul fie imediat după ce au fost luaţi în plasare fie în preluare de către organele de filaj din teritoriu.

Cu toate acestea, dintr-o analiză atentă a desconspirărilor, rezultă că ele nu au fost săvîrşite în condiţiile în care obiectivele, legăturile sau vizitatorii respectivi ar fi fost elemente exagerat de abile, să se fi autoverificat intens sau să fi întreprins măsuri speciale pentru a descoperi filajul ci toate se datoresc unor deficienţe nepermise în organizarea acţiunilor, precum şi încălcării flagrante a regulilor şi instrucţiunilor muncii de filaj.

Astfel, în cazul desconspirării unui obiectiv filat timp de 2 zile în Bucureşti, s-a acţionat pe prim plan mai mult cu un autoturism „Volga” de culoare vernil, desi echipa era dotată cu două autoturisme. A treia zi obiectivul s-a deplasat într-un oraş de provincie, fapt ce era cunoscut dinainte de către ofiţerii filori. Cu toate acestea nu s-au luat măsuri care să asigure continuitatea filajului în mod conspirat, astfel că acelaşi autoturism ce acţionase în primele două zile a fost prevăzut să se deplaseze şi în provincie.

Deşi pe o mare porţiune de traseu pe prim plan a acţionat un autoturism „Mercedes” a fost suficient ca o singură data obiectivul să staţioneze şi să-l depăşească maşina Volga (care acţionase şi în Bucureşti) pentru ca acesta să-i sesizeze culoarea şi numărul şi să-şi întărească convingerea că este urmărit.

Ajuns în oraşul pe care intenţiona să-l viziteze, obiectivul în discuţiile avute la locul de cazare a afirmat că este indignat de faptul că este urmărit, indicînd în acelaşi timp şi numărul autoturismului care corespundea realităţii

Cauzele acestei desconspirări constau în principal în acţionarea în mod repetat pe prin plan cu una şi aceiaşi maşină (Volga vernil); modul defectuos de organizare a filajului pe traseul din provincie, unde pe lîngă autoturismul „Mercedes” a acţionat şi aceiaşi „Volga” folosită în Bucureşti, fără a-i schimba nici măcar numărul de circulaţie; subaprecierea obiectivului ca urmare a activităţii desfăşurate, relativ redusă; nefolosirea deghizajului, în special pentru autoturisme; lipsa de previziune şi contracarere de către ofiţerii filori a sistemului de autoverificare a obiectivului prin opriri dese pe traseu şi studierea acestora.

La săvîrşırea acestei desconspirări a contribuit şi lipsa de conlucrare cu organul de filaj din teritoriu, care necunoscînd cu ce autoturisme s-a acţionat, au continuat filajul cu o maşină de aceiaşi marcă şi culoare cu cea remarcată de obiectiv, fapt ce a trezit şi mai mult curiozitatea obiectivului

Un alt caz îl constituie desconspirarea filajului de către doi vizitatori luaţi în plasare de la o reprezentanţă diplomatică, care, parcurgînd pe jos un anumit traseu, au observat la diferite intersecţii de străzi un autoturism ce le trecea prin faţă. În situţia de fapt, nici pe departe nu poate fi vorba de lipsa unor mijloace tehnice din dotare, sau alte motive, ci este vorba de încălcări flagrante a regulilor şi instrucţiunilor muncii de filaj.

Lipsa de răspundere şi comoditate manifestată de unul din ofiţeri, care şi-a permis să-i fileze din autoturism, trecîndu-le de mai multe ori prin faţă, sînt principalele cauze care au dus la săvîrşirea acestei desconspirări.

Modul defectuos de acţiune a fost atît de evident încît cei doi vizitatori profitînd de un moment în care maşina staţiona, s-au apropiat de autoturism, afirmând către conducătorul auto că se „lucrează foarte slab”.

Alte două desconspirări de vizitatori, analizate prin prisma calităţii muncii de filaj desfăşurate, au la bază aceiaşi cauză comună şi anume, nerespectarea principiilor

muncii. Această concluzie este pe deplin întemeiată, deoarece este inadmisibil ca încă de la plecarea vizitatorilor din obiectiv, ofiţerii filori să fie uşor reperaţi de către aceştia.

Faptul că asupra unei asemenea categorii de elemente riscul de desconspirare persistă, impune luarea unor măsuri de organizare mai temeinică a întregii activităţi.

Astfel, este necesar a se mări numărul ofiţerilor eę execute plasarea vizitatorilor care încearcă să scape sau să desconspire filajul, acormîndu-se totodată atenţie şi dotării lor cu mijloace tehnice şi de deghizaj necesare.

Din practica muncii este cunoscut că unele elemente urmărite, deşi descoperă filajul nu încunoştiinţează pe nimeni despre cele constatate şi acţionează în continuare ca şi cum nu ar fi sesizat nimic, dar în acelaşi timp îşi iau măsuri de precauţie necesare contracarării celor întreprinse de organele noastre.

De aceea în aparatul de filaj în scopul îmbunătăţirii întregii activităţi este necesar să se ia măsuri mai eficiente în organizarea şi desfăşurarea lucrărilor din posturi şi baze interioare, deoarece acestea asigură în principal o deplină conspirare. Acolo unde se constată că lucrează cetăţeni străini semnalaţi de organele informative că desfăşoară activitate cu caracter de spionaj se impune crearea unor posturi şi baze permanente bine amplasate, care să asigure atît conspirarea cît şi o acţionare rapidă ştiut fiind faptul că mulţi din aceştia după terminarea programului pleacă cu autoturismele proprii în diferite locuri. De asemenea, este necesar luarea unor măsuri corespunzătoare de organizare a filajului la unele complexe hoteliere sau turistice des vizitate de turişti, specialişti şi diplomaţi străini acreditaţi în ţara noastră.

Din analiza cauzelor care au generat desconspirările în această perioadă cît şi prin enumerarea unor deficienţe care pot periclita şi în prezent conspirativitate a filajului se desprind sarcinile deosebit de importante ce revin cadrelor de conducere în bune pregătire şi organizare a acţiunilor de filaj, precum şi găsirea celor mai eficace metode care să înlăture neajunsurile existente şi încălcările principiilor muncii săvîrşite de către unii ofiţeri pentru ca în activitatea viitoare să se reducă foarte mult asemenea fenomene negative.

II. PIERDERILE DE OBIECTIVE DIN FILAJ

Analizînd cauzele ce au generat pierderile de obiective din filaj după aceleaşi criterii care au stat la

baza întocmirii studiului anterior, s-au desprins următoarele:

În perioada ianuarie septembrie 1967 în condiţiile efectuării unui volum de muncă aproximativ egal cu

cel din acelaşi perioada a anului 1966, numărul pierderilor a înregistrat o scădere substanţială. Această reducere de 57% reflectă eficacitatea măsurilor luate cu privire la asigurarea continuităţii filajului cît şi creşterea răspunderii personale a majorităţii ofiţerilor inclusiv a şefilor ce conduc nemijlocit acţiunile de filaj.

Deşi nu s-au găsit alte cauze care au generat pierderile de obiective faţă de studiul anterior, le vom delimita pentru a găsi în continuare căile cele mai eficace de înlăturarea lor, astfel:

– 61% – din lipsă de atenţie;

– 23,4% – din cauza organizării defectuoase;

– 15,6% – din lipsă de operativitate, confuzie; acţiunilor defectuoase; comunicări greşite

Din aceste cifre rezultă că cele mai multe pierderi s-au datorat lipsei de atenţie a ofiţerilor pe timpul efectuării filajului. Numărul acestora a crescut faţă de aceiaşi perioadă a anului 1966, situaţie complet necorespunzătoare, ţinînd cont de faptul că, ansamblul măsurilor luate a avut drept scop tocmai înlăturarea unei astfel de cauze ce a fost evidenţiată şi în studiul anterior.

De aceea se impune ca la deschiderea şi desfăşurare a lucrărilor cît şi în cadrul învăţămîntului de specialitate din acest an să se accentueze pe instruirea ofiţerilor din acest punct de vedere pentru ca în viitor o astfel de cauză să fie diminuată în mod considerabil.

Exemple din care rezultă slaba atenţie manifestată de ofiţeri pe timpul efectuării filajului şi din care reiese că aceasta este cauza principală a pierderilor de obiective sînt multe şi de aceia considerăm că nu este cazul să le descriem în întregime ci să insistăm pe cîteva laturi ale atenţiei şi direcţiile principale în care trebuie acţionat de către şefi.

O bună funcţionare a atenţiei e o condiţie obligatorie fără de care nu e posibil succesul în munca noastră şi de aceia nu trebuie acţionat numai pe educarea atenţiei. în general ci pe aceia persistentă capabilă să rămînă timp îndelungat concentrată asupra activităţii obiectivului, sau locului ce-l filăm. Lipsa de atenţie este cauzată de oboseala, fie ea continuă sau trecătoare, determinată de zgomote,

aglomeraţie dar în mod pregnant iese în evidenţă superficialitatea în atenţie.

În activitatea de zi cu zi trebuie acţionat în direcţia supunerii atenţiei, ofiţerul să fie stăpînul acesteia s-o menţină puternică şi rezistentă, capabilă să-şi păstreze întreaga capacitate chiar în condiţii nefavorabile.

De aceea este necesar să se realizeze la nivelul fiecărui filor aflat în activitatea de filaj manifestare a

unei atenţii profesionale specializate şi diferenţiată de celelalte categorii de atenţii.

In acest scop, instruirea prealabilă generală şi individuala trebuie desfăşurată în mod ştiinţific şi metodic, perseverent şi specializat, pentru ca ofiţerul de filaj să rezolve cu succes toate situaţiile create de activitate a practică a obiectivelor.

Șefii nemijlociţi nu trebuie să permită subordonaţilor să lucreze neatenţi, să lase unul pe altul sarcina

de a viza direct obiectivul cînd acesta este în mişcare fiindcă se obişnuiesc să fie neatenţi.-

De subliniat este faptul că pentru corijare a lipsurilor în atenţie, trebuie depusă o muncă perseverentă,

de la ofiţer la ofiţer, cu sine însăşi, depistînd mai întîi în ce constau aceste lipsuri.-

O altă cauză a pierderilor de obiective o constituie slaba organizare a unor acţiuni ceea ce a dus la săvîrşirea unui număr relativ mare de pierderi, timp în care nu s-a putut concretiza activitatea desfăşurată de elementele filate.

Un rol determinant în eliminarea unor astfel de pierderi îl au şefii de birouri şi locţiitorii lor care trebuie

să desfăşoare o activitate cu mult simţ de răspundere şi competenţă în organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de filaj.

In sprijinul celor sus-menţionate redăm cîteva exemple mai semnificative de săvîrşirea unor astfel de pierderi:

Un obiectiv mergînd la un spital ce avea mai multe intrări a fost pierdut deoarece nu s-au luat măsuri de

asigurare a tuturor ieşirilor cu toate că acestea erau cunoscute anterior de către ofiţerii filori. In alt caz nu s-a asigurat nici măcar filajul după un obiectiv ce se plimba într-un parc, ofiţerii mulţumindu-se numai cu asigurare a principalelor ieşiri, fapt ce a dus la pierderea acestuia timp de 4 ore în care nu s-a cunoscut nimic despre activitatea întreprinsa de obiectiv.

Datorită lipsei de organizare, unele obiective au fost pierdute la plecarea de la adrese. Din analiza acestor cazuri a rezultat şi faptul de că unii şefi de echipe încălcînd regulile elementare ale muncii au trimis ofiţerii să stea în autoturisme lăsînd pentru observare un singur ofiţer care n-a reuşit să remarce plecarea obiectivelor de la acele adrese.

Au existat şi situaţii cînd săvîrşirea unor pierderi s-au datorat mai multor cauze înglobînd slaba organizare, lipsa de atenţie, confuzie sau chiar nerespectarea planurilor iniţial întocmite.

Aşa de exemplu un obiectiv a fost pierdut la plecarea de la întreprindere de comerţ, deoarece pe lîngă faptul că planul de organizare nu a fost respectat s-au creat posturi descoperite în locuri necorespunzătoare, manifestîndu-se totodată şi neatenţie din partea ofiţerilor cu toate ca obiectivul prezenta semnalmente distincte, deci uşor de remarcat. De menţionat este faptul că în acest caz, atît şeful de echipă, cît şi ceilalţi ofiţeri au acceptat alternativa de a sta în grup unii dintre ei avînd şi alte preocupări de a citi ziarul fără ca vreunul să aibă sarcina concretă de a viza ieşirea pe unde normal urma să iasă obiectivul.

Un alt obiectiv a fost pierdut în interval de 24 ore de trei ori, datorită slabei preocupări manifestată de ofiţerii ce deserveau posturile interioare şi echipa de predări care au făcut de fiecare dată confuzie.

Analizate din punct de vedere al locului unde s-au produs, s-a constatat ca şi în anul 1966 că preponderenţa (78%) o au pierderile înregistrate în condiţiile efectuării filajului la domicilii, servicii şi adrese). Această situaţie demonstrează că în organizarea lucrărilor se mai produc încă greşeli care constau în : lipsa unui studiu sau studierea superficială a terenului; organizarea unor posturi în locuri necorespunzătoare; neinstruirea sau instruirea incompletă a ofiţerilor atît la deschiderea lucrărilor cît şi

pe timpul desfăşurării lor precum şi nerespectarea planurilor de organizare.

Cu ocazia prezentului studiu, în afară de cauzele principale ce au fost analizate mai sus au rezultat şi

alte elemente care au contribuit la săvîrşirea pierderilor.

Astfel, lipsa de operativitate în acţiuni, subaprecierea activităţii obiectivelor cît şi adoptarea unei atitudini formale, îngîmfare şi şablonism sînt tot atîtea elemente ce au condiţionat desfăşurarea unor acţiuni lipsite de eficacitate şi convingere.

Eliminarea unor astfel de deficienţe şi desfăşurarea unei activităţi mai organizate va duce la creşterea

eficacităţii muncii de filaj şi a contribuţiei acestui organ la munca de securitate.

Analiza pierderilor săvîrşite în acest an precum şi a cauzelor ce le-au generat, impune din partea factorilor cu funcţii de răspundere să desfăşoare o muncă mai eficace de pregătire şi organizare a lucrărilor de filaj, să execute un control sistematic în special în scopul prevenirii şi înlăturării condiţiilor care favorizează producerea pierderilor şi să ia toate măsurile de creştere calitativă a activităţii de filaj.

III. LASARILE DIN FILAJ

Studiul din anul 1966 privind cauzele care au generat lăsările obiectivelor din filaj a relevat o creştere

a numărului acestora cu cca. 48% faţă de anul 1965 precum şi tendinţa de ascensiune. Această situaţie a determinat să se intensifice măsurile de analizare periodică a lăsărilor din filaj, accentuîndu-se atît pe cauzele ce le-au generat cît mai ales pe mobilizarea întregului efectiv în scopul reducerii acestora. Măsurile întreprinse au contribuit la înlăturarea lor, astfel că în perioada analizată s-a înregistrat o scădere de 53%. Cu toate acestea numărul lăsărilor din filaj este destul de mare, fapt ce impune analizarea lor la intervale şi mai scurte de timp şi luarea de măsuri hotărîte de eliminare.

Cifrele rezultate din studiu şi repartizate pe cauze se prezintă astfel:

– 61,7% din necesitatea respectării regulilor de circulaţie;

a) 45,4% la stop;

b) 13,7% viteză excesivă;

c) 2,6% obiectivele au circulat pe străzi cu sens interzis;

– 15,4% din motive de conspirare;

– 14% circulaţie blocată;

– 4,3% defecţiuni tehnice;

– 4,6% alte cauze (lipsă autoturisme sau efectiv, ofiţerii fiind în plasarea legăturilor, neapărute în punctele de aşteptare).

Concluziile desprinse din studiul anterior cu privire la lăsările din filaj din necesitatea respectării regulilor de circulaţie, precum şi tendinţa că acestea nu pot fi evitate, au avut valabilitatea teoretică şi temporară, deoarece practica le-a infirmat numărul lor reducîndu-se în mod substanţial în anul 1967.

Ca urmare a unei organizări mai temeinice a acţiunilor, folosirea judicioasă a celui de-al doilea autoturism, cunoaşterea punctelor nevralgice din teren cît şi printr-o colaborare mai eficientă cu organele de circulaţie, numărul acestor lăsări a scăzut de la o etapă la alta, ajungîndu-se

în prezent la jumătate, faţă de aceiaşi perioadă a anului 1966.

Cu toate acestea trebuie remarcat faptul că numărul acestora e încă mare fiind determinat de modalitatea de deplasare a obiectivelor (cu autoturismele, mijloacele de transport în comun sau pe jos) şi de capacitatea de orientare a ofiţerilor în acţiuni, mai ales în zona centrală a oraşelor unde circulaţia este dirijată prin semafoare sau agenţi de circulaţie. In astfel de cazuri, autoturismul de pe primul plan trebuie să se apropie mai mult de obiectiv folosind acoperirile existente în teren, pentru a putea trece în intersecţia dirijată odată cu obiectivul. In acelaş timp trebuie să se ia şi unele măsuri asiguratorii în sensul că, al doilea autoturism să fie dirijat în aşa fel încît să poată prelua obiectivul şi să continue filajul cînd autoturismul de pe primul plan este oprit de semafor, aglomerări de autovehicule, etc.

Măsurile luate de suplimentarea echipelor cu ofiţeri şi autoturisme, în cazul unor obiective mai deosebite, participarea şefilor în acţiuni – în special atunci cînd obiectivele se autoverificau a dus la scăderea numărului lăsărilor din motive de conspirare. Reducerea cu 66% a acestor lăsări demonstrează vă există încă suficiente posibilităţi pentru obţinerea de rezultate mai bune .

Consemnăm, faptul că aplicarea cu mai multă consecvenţă a acestor măsuri, completate cu altele cum ar fi suspendarea obiectivelor care în unele momente nu au activitate şi dirijarea forţelor la alte obiective unde există pericol de lăsare din filaj pe motive de conspirare, va duce la reducerea şi mai substanţială a acestor lăsări şi la cunoaşterea activităţii elementelor ce caută să descopere sau să scape din filaj.

Din cauza blocării circulaţiei s-au produs un număr cu mult mai mic de lăsări din filaj faţă de aceiaşi

perioadă a anului 1966. Si în cazul acestor lăsări considerăm că reducerea a fost determinată în primul rînd de orientare a mai bună a ofiţerilor manifestată în acţiunile cu autoturismele, evitînd unele busculade ce s-au ivit pe traseu, aspect ce trebuie să stea permanent în atenţie.

Numărul lăsărilor din filaj datorate unor defecţiuni apărute la autoturisme sau în buna funcţionare a aparaturii radio s-a redus. Deşi la prima vedere aceste lăsări par a fi independente de voinţa ofiţerilor, în scopul evitării acestora se impune o mai mare grijă în păstrarea şi manipularea lor precum şi verificarea permanentă înaintea începerii oricărei acţiuni de filaj. De asemenea, practica a dovedit

că chiar şi atunci cînd se ivesc asemenea defecţiuni la aparatele radio emisie-re misie-recepţie printr-o dublare corespunzătoare a legăturii prin semne convenţionale, pot fi evitate astfel de lămuriri. În ce priveşte buna funcţionare a autoturismelor este necesar ca şefii de lucrări în fiecare zi să stabilească

prin conducătorii auto dacă aceştia şi-au verificat bine încă de la plecarea din garaj, starea tehnică a autoturismelor ce le conduc şi s-au luat măsuri corespunzătoare.

Pentru reducerea lăsărilor datorate lipsei de autoturism, efectiv, neapariţia obiectivelor în punctele de

aşteptare, s-au luat măsuri mai eficiente de organizare astfel că în prezent sînt foarte puţine cazuri de lăsări din filaj din motivele arătate mai sus.

Măsurile luate au constat în: completarea lucrărilor cu posturi şi baze interioarė mai ales în direcţiile

vulnerabile şi unde au avut loc asemene a lăsări; înlocuire a autoturismelor plecate în plasarea legăturilor contactate de obiectiv sau pe timpul cît conducătorii auto servesc masa; suplimentarea echipelor atunci când acestea s-au desconpletat prin plecarea ofiţerilor în plasarea de legături.

Din analiza cauzelor ce au generat lăsările obiectivelor din filaj, se desprinde şi în acest caz concluzia că există suficiente posibilităţi de a le reduce şi mai mult dar numai printr-o muncă perseverentă de asigurare a continuităţii filajului.