Ministrul apelor si protectiei mediului, Petre Lificiu, intentioneaza sa propuna astazi executivului aprobarea unui proiect de hotarare privind infiintarea Garzii Nationale de Mediu. In opinia sa, noua structura se doreste a fi alcatuita prin reorganizarea Garzii de Mediu din subordinea ministrului si a Inspectiei Silvice din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Se evidentiaza din nou amatorismul ministrului Lificiu si setea sa disperata de imagine a acestuia, mergand pana la haos de dragul de a iesi in fata.
Noua gaselnita a ministrului Lificiu, numita Garda Nationala de Mediu, se doreste a fi -un corp specializat de control si inspectie cu atributii in respectarea prevederilor legale in domeniul protectiei mediului, silviculturii si cinegetic-. Structura -va fi condusa de un comisar general, functie asimilata secretarului de stat, numit prin decizie a primului-ministru la propunerea ministrului apelor si protectiei mediului-. Astfel spus, se va crea o noua structura pentru un comisar general care va avea salariul unui secretar de stat.
Garda Nationala de Mediu va avea in subordine opt comisariate regionale si 42 de filiale locale, fara personalitate juridica. Efectivele sale vor fi de circa 560 de persoane, din randul Garzii de Mediu si de la inspectiile silvice. Astfel, majoritatea personalului preluat de la Garda de Mediu a provenit de la inspectoratele de protectia mediului. Trebuie precizat ca, in 2001, stafful ministerului, in special secretarul de stat Ioan Jelev, a bulibasit activitatea de la Protectia Mediului, prin reducerea personalului cu 30%, desi Uniunea Europeana recomandase intarirea activitatii in acest sector si marirea numarului de inspectori. Masura aberanta a fost justificata prin infiintarea Garzii de Mediu, unde insa au intrat inspectorii de la protectia mediului. Nici pana in prezent Garda de Mediu nu functioneaza conform legii, fiind o structura de… hartie. Inspectorii de mediu de ieri (peste 70% femei) au devenit comisari de mediu, urmand ca maine sa aiba o alta titulatura.
Prin preluarea inspectorilor silvici, noua structura gandita de Lificiu si oamenii sai va inspecta toate padurile, atat cele de stat, cat si cele particulare. Chiar daca padurile sunt la MAAP, Lificiu a stipulat in proiectul de hotarare ca, -in indeplinirea misiunilor, comisarii-sefi actioneaza din ordinul conducatorului autoritatii centrale pentru protectia mediului-. Astfel, oamenii sai vor face controale in padurile administrate de Regia Nationala a Padurilor, aflata in subordinea MAAP, care este, in acelasi timp, agent economic. Nu era de ajuns cate institutii si servicii se ocupa de padurile statului…
Printre atributiile noii structuri in domeniul silviculturii se numara doua aberatii strigatoare la cer: constata si sanctioneaza incalcarile -legislatiei silvice cu privire la exploatarea si comercializarea materialului lemnos- si ale -legislatiei cinegetice cu privire la gestionarea fondurilor de vanatoare, evaluarea efectivelor de vanat si exercitarea vanatorii-.
Ministrul Lificiu incearca sa acopere dezordinea de la Garda de Mediu si faptul ca de la infiintarea acesteia comisarul-sef n-a dat concurs pentru post, conducand pe baza de delegatie, fie ca a fost Gabriel Burlacu, actualul presedinte al SIF Munteania si totodata consilier al ministrului Lificiu, fie fostul general SIE si totodata consilier al primului-ministru – Constantin Silinescu. I se ofera generalului Silinescu posibilitatea sa preia conducerea noii structuri. Astfel, el va putea controla atat padurile private, dar si activitatea de vanatoare si comercializarea masei lemnoase din cadrul regiei.
Aberatia pe care ministrul Lificiu incearca sa o promoveze este demna de -Cartea Recordurilor-, deoarece va trebui sa anuleze prevederile a trei legi: cea a mediului (nr. 137/1995), a codului silvic (nr. 26/*96) si a fondului cinegetic si vanatorii (nr. 103/1996), la care se mai adauga reglementarile Legii 75/2002.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
