Mai bine reprosuri internationale decat copii fara familie

-International Herald Tribune- a publicat un punct de vedere pe tema copiilor institutionalizati din Romania, cu titlul -Adoptiile internationale pot fi o solutie-, sub semnatura lui Eun Jung Cahill Che, cercetatoare la Institutul Forumul Pacific din Honolulu, ea insasi orfana din Coreea de Sud si crescuta in Statele Unite.

Guvernul roman – scrie Eun Jung Cahill Che – a impus recent o interdictie pe timp de un an in privinta adoptiilor internationale, o decizie luata in urma criticilor aduse de Uniunea Europeana. In opinia autoarei articolului, decizia nu va ajuta prea mult la solutionarea problemei, pentru ca va proteja prea putin interesele copiilor abandonati. Problema este bine cunoscuta in Asia. Ca si Coreea de Sud in anii *70 si *80, Romania nu este pregatita sa rezolve problema copiilor parasiti, pentru ca ii lipsesc fondurile necesare, asa cum a recunoscut recent presedintele Iliescu, a carui declaratie -International Herald Tribune- o citeaza: -Cine sa adopte copii abandonati in Romania, avand un salariu mediu de 100 de dolari?-

Coreea de Sud a inteles din experienta prin care a trecut ca suspendarea adoptiilor internationale nu a fost in avantajul copiilor parasiti. Autoarea citeaza in sprijinul acestei idei din raportul Uniunii Europene, care arata ca in orfelinatele din Romania copiii sunt batuti zilnic, le lipseste hrana, sunt expusi abuzurilor sexuale si le lipseste asistenta medicala adecvata.

Desigur, in sistemul de adoptii din Romania, exista probleme profunde. Adoptiile interne trebuie sa fie incurajate, procesul de adoptie simplificat si nu trebuie preferate adoptiile internationale doar pentru ca sunt mai banoase, este de parere autoarea comentariului. Ar trebui ca Guvernul sa urmareasca cu atentie acest proces, sa pastreze dosarele adoptiilor internationale, sa stabileasca criterii si metodologii precise si sa monitorizeze fundatiile implicate.

Coreea de Sud, aminteste Eun Jung Cahill Che, a fost tinta unor critici severe din partea comunitatii internationale inainte de Olimpiada de la Seul din 1988, pentru faptul ca exporta prea multi copii abandonati. Ca urmare, au fost suspendate adoptiile internationale si, in 1994, a fost nevoita sa revina asupra deciziei, pentru ca adoptiile interne nu au crescut si problema a ramas tot nerezolvata. Coreea de Sud a acceptat atunci o logica si o intelepciune pe care autoritatile de la Bucuresti inca o neaga, si anume ca este mai important sa plasezi un copil institutionalizat permanent intr-o familie decat sa primesti o critica internationala.

Anul trecut, precizeaza sud-coreeana adoptata de o familie americana, numai in Statele Unite si-au gasit parinti adoptivi 5.053 de chinezi, 1.794 de sud-coreeni si 1.122 de romani. Seulul ar trebui sa isi impartaseasca experienta in reforma sistemului sau de adoptii din anii *80 si autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa ia aminte, conchide Eun Jung Cahill Che in -International Herald Tribune-.