Mana de lucru ieftina din Romania, din ce in ce mai cautata

Deşi s-au pronunţat printr-un -NU- ferm, tradus printr-o serie de restricţii în ceea ce priveşte accesul romanilor pe piaţa muncii, statele europene se orientează din ce în ce mai mult către lucrătorii romani. Motivul este faptul că romanii acceptă salarii mult mai mici decat cele cerute de imigranţii din alte ţări. În plus, companii din vestul Europei consideră că mutarea afacerilor în Romania ar fi o decizie profitabilă. Recent, angajaţii unei ţesătorii din Franţa acuzau conducerea că vrea să vină în România, deoarece romanii se mulţumesc cu 100 de euro, în timp ce francezii cer de zece ori mai mult.

Marele -NU- în ceea ce priveşte accesul romanilor pe piaţa muncii, adoptat de nu mai puţin de zece state europene odată cu aderarea Romaniei la UE şi tradus printr-o serie de restricţii cel puţin pe o perioadă de unu sau doi ani, începe să nu mai pară atat de drastic. Din ce în ce mai multe oferte de muncă pentru romani vin din partea angajatorilor din chiar statele care au decis să le impună romanilor restricţii de muncă, iar mulţi patroni îşi justifică alegerea prin faptul că romanii sunt dispuşi să muncească pe salarii mici (în comparaţie cu nivelul salarial de la ei).

Bunăoară după intensa campanie de denigrare a romanilor, dusă de media britanică, publicaţia britanică -The Mail on Sunday- relatează despre faptul că angajatorii britanici se orientează din ce în ce mai mult către lucrătorii romani. Motivul? Aceştia se mulţumesc cu salarii mai mici decat lucrătorii din alte state estice (-The Mail on Sunday- dă exemplul polonezilor, Polonia fiind una dintre principalele furnizoare de forţă de muncă în Marea Britanie şi care, de altfel, nu are restricţii în Regatul Unit). Potrivit publicaţiei citate, reprezentanţii unor firme de resurse umane apreciază că numărul constructorilor va fi suplimentat cu muncitori romani şi bulgari, estimand că lucrătorii din cele două state nou intrate în UE vor fi -exploataţi- în Anglia, cel puţin în primii ani de la aderare. Pentru că tot vorbeam de polonezi, în timp ce aceştia pleacă la muncă în Marea Britanie, iar britanicii se declară nemulţumiţi de -tarifele- mari pe care le percep, Polonia vrea muncitori romani pentru sectoarele rămase în criză. Potrivit decanului Colegiului de Construcţii din Gdansk, citat de -The Guardian-, guvernul polonez intenţionează să angajeze imigranţi romani şi bulgari pentru a suplini deficitul de muncitori din domeniul construcţiilor.

Peste 2.000 de posturi numai pe EURES

Că forţa de muncă romanească începe să fie din ce în ce mai căutată odată cu aderarea Romaniei la UE, ne-o dovedeşte şi curba ascendentă a posturilor disponibile pentru romani pe portalul european al locurilor de muncă Eures (www.anofm.ro, secţiunea EURES). Astfel, dacă la lansarea acestuia la noi (în urmă cu aproximativ 3 luni), numărul posturilor disponibile pentru romani în ţările UE era de 700, în momentul de faţă, acesta a ajuns la 2.093. Ţările care oferă cele mai multe posturi sunt Cipru (854), Polonia (298), Cehia (255), dar şi Finlanda (221), iar cele mai căutate meserii sunt în domeniul hotelier, al conducerii de autovehicule, al construcţiilor şi al agriculturii.

Patronii străini încep să-şi mute afacerile în Romania, unde lucrătorii cer de 10 ori mai puţin

O altă tendinţă conturată, se pare, de acelaşi motiv – mana de lucru ieftină – determină patronii să-şi mute afacerile în Romania. Nu de mult, muncitorii italieni de la o fabrică de aparate de cafea au protestat faţă de decizia companiei de a-şi muta producţia în Romania. Angajaţii au cerut patronatului ca activitatea fabricii să continue în ţara lor. Potrivit mai multor publicaţii italiene, schimbarea locului de producţie va atrage după sine desfiinţarea a peste 100 de locuri de muncă. Un alt exemplu este mutarea unei ţesătorii din Franţa în Romania, decizie care a starnit protestul muncitorilor francezi ce acuzau patronii ţesătoriei că -patronatul vrea să meargă în Romania, unde un muncitor cere 100 de euro, în timp ce aici trebuie să plătească un salariu de 1.100 de euro-.