Un scandal imens continuă să preocupe și așa fragila lume a cărții românești și în special a educației – manualele alternative. Acestea continuă să fie impuse precum linia unui program politic și de aceea avem convingerea că în selecția
manualelor alternative acceptate de Ministerul Educației funcționează în continuare influențele politice. Ar trebui ca nimeni să nu-i ignore pe profesorii care s-au trezit peste noapte autori numai pentru că au suflat într-o anumită direcție politică. Din toată această intrigă este evident că elevii au căzut și de astă dată la mijloc, iar manualul școlar rămâne deocamdată numai un obiect de dispută politică.
"Reforma" din învățământul românesc i-a pus pe învățător și pe elev față în față cu noile transformări: calificativele, manualele alternative, ariile curriculare și tezele unice. Numai că astăzi vreau să vorbim despre manualele alternative, care sunt o sursă de venit suplimentară pentru anumite persoane influente.
Ca și opționalele în orarul elevilor, alternativele sunt o altă găselniță a mai-marilor statului. Elevii ajung să petreacă la școală chiar și peste opt ore pe zi pentru a putea realiza norma de lucru a unui profesor, fără a se ține cont de statutul de copil al unui elev. Plus că opționalele ar trebui alese funcție de profil – de exemplu, la o clasă de chimie-biologie din Focșani, nu au oră de biologie la opțional, ci oră de cultură și civilizație engleză, care ar trebui să se regăsească în orarul celor de la limbi și literaturi străine. Același haos din învățământ a impus pe piață câte 10-12 manuale alternative pentru aceeași materie. Din lipsă de timp, profesorii nu reușesc să le analizeze pe toate ca să decidă care este cel mai potrivit pentru o clasă. Miile de elevi care învață după cărți diferite ajung să dea bacalaureatul cu subiecte unice. Puține manuale alternative nu au reușit să treacă testul timpului și să se impună ca manual de bază în mai multe școli.
Teoretic, fiecare dintre noi poate scrie un manual. Lipsește doar norocul de a fi avizat de comisia însărcinată cu așa ceva. Instituția care se ocupă de avizarea manualelor a primit un nume și un director nou, care încă nu s-a familiarizat cu problema. Nimeni nu vrea să recunoască : manualele alternative sunt doar o cale de îmbogățire a unor profesori care obligă elevul să le cumpere cartea și să studieze după ea, chiar dacă aceasta nu valorează nimic.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
