Fiecare zi de lucru incepe pentru el la ora 7.30, insa in doar cateva minute porneste -intr-o fascinanta excursie pe intreg continentul european, pentru a lua cunostinta de ceea ce se intampla-. Persoana care isi permite acest permanent -rasfat- nu face parte din lista miliardarilor de carton ai Romaniei, ci este Dumitru Balta, meteorolog de aproape trei decenii la Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), iar lunga calatorie este doar… imaginara sau, mai bine zis, prin intermediul hartilor.
Specialistul ANM a absolvit Facultatea de Geografie din cadrul Universitatii Bucuresti si s-a angajat la INMH (Institutul National de Meteorologie si Hidrologie) in 1978, la sectia de prognoza meteorologica de scurta durata.
-Nu am schimbat locul de munca nici macar la nivel de colectiv-
-Acelasi post il ocup si in prezent. Cu alte cuvinte, de la angajare si pana acum nu am schimbat locul de munca nici macar la nivel de colectiv. Toata lumea se intreaba mirata cum de am reusit aceasta performanta… Insa am fost atasat de aceasta profesie si cu cat te permanentizezi intr-un loc de munca, cu atat specializarea este mai puternica si increderea in ceea ce faci este mai mare-, marturiseste Dumitru Balta. Nemultumirea specialistului vine din faptul ca prognozele trudite si calculate cu minutiozitate de meteorologi devin adesea, pentru unele institutii de presa, materiale bomba sau capata interpretari diferite de realitate. Cu amaraciune in glas, acesta spune ca o parte din populatie inca nu realizeaza -cat de importanta si care este, de fapt, puterea acestei anticipatii numite prognoza. Pentru ca nu este nici pe departe un ghicit, ci o analiza stiintifica!-. Realizarea unei prognoze incepe dimineata, prin constatarea fenomenelor existente cel putin la nivel european, din Oceanul Atlantic si pana peste Muntii Urali, spre Siberia, din nordul Peninsulei Scandinavice si pana in nordul Africii. Pe de alta parte, trebuie analizata situatia cu 6-12 ore inainte, pentru a constata evolutia fenomenelor atmosferice. Acestia sunt primii pasi in realizarea unei previziuni meteo pe o perioada scurta: 12 ore.
-O precizie absoluta este greu de atins-
-Toate prognozele sunt dificil de realizat, insa pentru cele scurte, pretentiile sunt mai mari. In ceea ce priveste exactitatea, este foarte greu de atins, intrucat nu poti face previziuni pentru fiecare punct in parte, pentru fiecare localitate-, precizeaza cel mai vechi specialist ANM. Pentru a intari faptul ca o precizie absoluta este foarte greu de atins in acest domeniu, acesta mai tine sa adauge ca aerul este mediul geografic care se modifica cel mai rapid. Ceea ce a fost ieri nu este astazi, ceea ce a fost in urma cu o ora nu este in prezent, iar ceea ce este acum nu va mai fi peste un sfert de ora. Deci, odata cu aceste modificari, si fenomenele care au loc sunt la fel de rapide, de unde rezulta imposibilitatea de a face anticipatii in cazul perioadelor mari de timp. Prognozele pe timp scurt au elemente cantitative, iar cele pe termen mai indelungat se bazeaza pe elemente calitative. -Acestea din urma au un rol extrem de important, intrucat iti dau deja o imagine a perioadei respective, asa incat poti lua anumite masuri. Cat despre datele statistice, ele nu au rezolvat niciodata problema meteo pe timp scurt; ele pot fi de folos numai la prognoza pe o luna sau pe sezon-, mai adauga Dumitru Balta.
-Cei care nu si-au gospodarit corespunzator versantii sa se obisnuiasca cu apele!-
Inundatiile din anii *70 nu l-au prins pe Dumitru Balta in campul muncii, insa acesta isi aminteste foarte bine ca s-au produs in luna mai, pe fondul incalzirii vremii, asociata cu ploi, care au dus la topirea zapezii si, implicit, la cresterea cantitatii de apa, iar viiturile cele mai puternice au fost pe Somes si Tarnave. Expertul ANM afirma ca -in 2005 avertizarile au fost elaborate de fiecare data cand s-au prevazut fenomene deosebite. Numai ca nu poti face o avertizare pe o anumita localitate; in asemenea cazuri, anticipatia se face cu o scurta perioada inainte. La catastrofele de anul trecut, un rol nefast l-a avut proasta gospodarire a suprafetelor de versant si numarul mare de balastiere din albia raurilor. In concluzie, trebuie sa se obisnuiasca cu apele cei care nu si-au gospodarit corespunzator versantii-.
Fenomenele meteo extreme, tot mai frecvente
Schimbarile climatice, manifestate prin variabilitati climatice din ce in ce mai extreme, duc la numeroase dezechilibre. Dumitru Balta considera ca trecerea de la foarte ploios la secetos extrem, elementele de amplitudine maxima, in general, duc la situatii de felul celor cu care ne-am confruntat in 2005. In ceea ce priveste viitorul meseriei pe care o practica, acesta este de parere ca are cine sa ii ia locul si spune ca la ANM este o politica de dezvoltare continua si de inlocuire a generatiilor. Ultimii veniti sunt absolventi ai Facultatii de Fizica – ce interpreteaza atmosfera din punct de vedere fizic – si ai Facultatii de Matematica, ce realizeaza o prognoza numerica. -Oricum, meseria de meteorolog nu se simte amenintata pentru cel putin urmatorii 50 de ani. Calculatorul este doar un sprijin. Tot meteorologul este cel care analizeaza si interpreteaza-, conchide Dumitru Balta.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
