Ministerul Sanatatii vrea sa cosmetizeze imaginea unui sistem sanitar corupt

Se spune că de când e lumea şi pământul, oamenii au fost tentaţi să îi răsplătească pe cei ce le-au redat sănătatea. Mai ştim cu toţii că acest fenomen există cam de când există medici (ori vraci, babe vindecătoare şi alte personaje care te scăpau de orice boală rea dacă dădeai ploconul). Aşa că, la distanţă de aproximativ doi ani de la primirea portofoliului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu încă mai caută soluţii antişpagă. La începutul mandatului său, aceste soluţii vizau elaborarea unor legi privind cardul de asigurat, asigurări private şi voluntare de sănătate, privatizări, descentralizări, malpraxisul, supravegherea licitaţiilor din sistemul sanitar. Între timp, optica s-a schimbat, coborând către revoluţionarea sistemul de salarizare a personalului medical.

Adevărata urgie a sistemului sanitar romanesc este reprezentată de personalul sanitar mediu şi de infirmiere, care reprezintă, probabil, cea mai coruptă categorie socio-profesională din Romania. Şi spunem asta deoarece ori de cate ori treci pragul unei unităţi sanitare, trebuie să bagi mana în buzunar. Şi pentru a cosmetiza oarecum imaginea păguboasă pe care o au cadrele sanitare, oficialii Ministerului Sănătăţii au venit cu propunerea ca salariile de bază pentru medicii din unităţile sanitare publice cu paturi, cu excepţia medicilor din Comitetul director, să fie majorate sau diminuate în funcţie de realizarea indicatorilor specifici de performanţă ai managementului secţiei, compartimentului, laboratorului sau serviciului medical. Prevederea este făcută într-o propunere de proiect de salarizare a medicilor, supus dezbaterii publice de Ministerul Sănătăţii pană pe data de 16 septembrie 2007.

Totuşi, acest proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 115/2004 privind salarizarea sau alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar are şi oponenţi. Dr. Daniel Bordaş, de la Spitalul Municipal Făgăraş, spune că în cazul său proiectul este imposibil de aplicat corect. Iată argumentele lui Bordaş: -Directorul financiar (contabilul!) spune în scris că veniturile secţiei pe care o conduc nu sunt cele încasate de spital în urma contractului cu Casa de Asigurări, ci sunt altele, stabilite de către Domnia Sa. După primele 6 luni ale anului 2007 primesc o adresă din care sunt anunţat că veniturile realizate de secţia mea sunt de 659.458,10 lei, corespunzand la 891 de bolnavi externaţi validaţi, cu un ICM pe secţie de 0,6032, şi 1222 lei, valoarea pe caz ponderat. În realitate, spitalul a încasat de la Casa de Asigurări 854.031,36 lei, fiindcă ICM spitalului este 0,78. Potrivit acestei logici <manageriale>, în contrapondere vor creşte veniturile altor secţii care, cu ajutorul pixului, au realizat ICM care nu se justifică medical şi legal. Menţionez că bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2007 al secţiei este înscris în Contractul de administrare cu managerul spitalului şi este de 1.739.563,37 lei, iar profilul secţiei este obstetrică-ginecologie. Dacă pană la această dată nu se cunosc de către directorul financiar prevederile contractului cadru pe 2007, şi nici nu a efectuat corect întocmirea BVC conform Ordinului 896 din iunie 2006 art. 2.2, atunci mă aştept în continuare la mari dezechilibre, care vor face imposibilă aplicarea acestei legi şi etichetarea ei ca proastă-. Pe de altă parte, un medic de la Spitalul de Copii Oradea este de părere că trebuie avută în vedere şi creşterea salariului pentru personalul TESA, care are un salariu foarte mic. Acesta argumentează că salariul unui consilier juridic este mai mic decat al unei infirmiere.