Noi drepturi privind locuința și studiile, acordate străinilor sub protecție din România

Cetățenii străini care beneficiază de o formă de protecție în România ar putea dobândi, în aceleași condiții stabilite pentru români, o locuință, precum și echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor și competențelor, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de MAI.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România și a Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European.
Proiectul de act normativ prevede drepturi noi pentru cei care beneficiază de o formă de protecție în România, precum dreptul de a dobândi o locuință în aceleași condiții legale prevăzute pentru cetățenii români, dar și dreptul de a beneficia, în condițiile legii, de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare.
De asemenea, proiectul de act normativ prevede prelungirea, de la unu la doi ani, a perioadei pentru care se acordă permisul de ședere și documentele de călătorie în cazul persoanelor cărora li se acordă protecție subsidiară.
Modificări apar și cazul accesului la educație al beneficiarilor de protecție internațională minori. Astfel, pentru facilitarea accesului la sistemul de învățământ românesc, minorii vor beneficia gratuit, pe durata unui an școlar, de un curs pregătitor, organizat de Ministerul Educație Naționale și de Inspectoratul General pentru Imigrări, care să îi ajute la înscrierea în sistemul național de învățământ.
Proiectul de act normativ prevede că minorul trebuie înscris la acest curs de îndată ce i-a fost acordată forma de protecție internațională.
Documentul mai prevede și că, în procesul de analizare a cererii de azil, autoritățile competente pot determina că solicitantul nu are nevoie de protecție internațională în România atunci când într-o parte a țării sale de origine nu există motive întemeiate de a fi expus unor acte de persecuție sau unui risc serios sau când acesta are acces la protecție împotriva unor astfel de acte. În acest context, se va stabili dacă solicitantul poate călători în siguranță către acea parte a țării de origine în scopul de a se stabili acolo, cu luarea în considerare a condițiilor generale existente în partea țării de origine considerată ca fiind sigură, precum și a situației personale a solicitantului, pe baza informațiilor precise și actualizate obținute din surse pertinente precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.
În situația în care solicitantul de azil este un cetățean străin minor neînsoțit, Inspectoratul General pentru Imigrări va sesiza autoritatea competentă pentru protecția copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în vederea declanșării procedurii de numire a unui reprezentant legal. Reprezentarea legală a minorului neînsoțit, odată stabilită, continuă să opereze și pe perioada cât acesta beneficiază de protecție internațională în România, mai prevede proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
De asemenea, Inspectoratul General pentru Imigrări va trebui să ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoțit, protejând în același timp interesul superior al acestuia.

Olga Dumitrescu