Datoriile totale la Fondul asigurarilor sociale de sanatate sunt de 16.970,63 miliarde de lei si, comparativ cu anul trecut, creantele sunt mai mari cu peste 5%. De ani de zile, topul datornicilor are un grafic aproape neschimbat. Aceiasi agenti economici, care si-au facut un obicei in a nu plati obligatiile financiare.
Astfel, printre cei mai mari restantieri la plata obligatiilor la FASS se numara CNL Oltenia/Gorj, cu 981,11 miliarde de lei, SIDEX Galati, cu 691,34 miliarde de lei, Roman SA Brasov, 342,45 miliarde de lei, Siderurgica SA Hunedoara, cu 256,50 miliarde de lei.
Cresterea datoriilor ar trebui sa constituie un semnal de alarma pentru autoritati. In ciuda faptului ca banii din Sanatate sunt adunati si, apoi, distribuiti prin Trezoreria Ministerului Finantelor (motiv pentru care hatisul birocratic pune piedici extrem de serioase in circuitul firesc al fondurilor), Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a dezvoltat un sistem extrem de eficient de colectare. Cu toate acestea, estimarile nivelului de colectare pe anul in curs, dupa care s-a facut executia bugetara, sunt departe de realitate, reprezentand unul dintre motivele pentru care banii repartizati Sanatatii sunt intotdeauna prea putini.
Saracia din spitale si policlinici se va acutiza daca nu se vor gasi solutii de diminuare a datoriilor enorme catre fondul asigurarilor de sanatate. In plus, se dovedeste inca o data ca dependenta de Ministerul Finantelor este paguboasa. Estimarile nivelului de colectare pe anul in curs, dupa care s-a facut executia bugetara, sunt departe de realitate, reprezentand unul dintre motivele pentru care banii repartizati Sanatatii sunt intotdeauna prea putini.
Datoriile, in curba ascendenta
-Datoriile totale la Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate (FASS), la data de 28.02.2002, au fost de 16.970,63 miliarde de lei. Comparand aceste creante cu cele existente la 31.12.2001, se constata o crestere cu 911,99 miliarde de lei, respectiv de 5,37%, in cifre relative. Acest sold este format din debite aferente anilor 1998-2002 si provine din: contributie anagajatori (5.388 miliarde de lei), contributie asigurati (3.788,30 miliarde de lei), majorari de intarziere (7.388,44 miliarde de lei), penalitati de intarziere (379,27 miliarde de lei), penalitati stopaj sursa (26,36 miliarde de lei)-, precizeaza un comunicat al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
Cresterea datoriilor, chiar cu un procent de sub 10%, ar trebui sa constituie un semnal de alarma pentru autoritati, mai ales in conditiile in care posibilitatile de colectare sunt limitate. In ciuda faptului ca banii din Sanatate sunt adunati si, apoi, distribuiti prin Trezoreria Ministerului Finantelor (motiv pentru care hatisul birocratic pune piedici extrem de serioase in circuitul firesc al banilor), Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a dezvoltat un sistem extrem de eficient de colectare. Cu toate acestea, este lesne de inteles ca nu ai cum sa colectezi bine, atata vreme cat statul este mai mult decat ingaduitor cu rau-platnicii.
CNL Oltenia si SIDEX Galati, mereu primii
De ani de zile, topul datornicilor are un grafic aproape neschimbat. Aceiasi agenti economici, cu state vechi, care si-au facut un obicei in a nu plati obligatiile financiare.
Astfel, printre cei mai mari restantieri la plata obligatiilor la FASS se numara CNL Oltenia/Gorj, cu 981,11 miliarde de lei, SIDEX Galati, cu 691,34 miliarde de lei, Roman SA Brasov, 342,45 miliarde de lei, Siderurgica SA Hunedoara, cu 256,50 miliarde de lei.
Situatia nu mai impresioneaza pe nimeni. Mai mult decat atat, in loc sa fie fortati sa plateasca, agentii respectivi spera, daca nu intr-o stergere totala a datoriilor, macar intr-o esalonare. Chiar si doctorul Iulian Popescu, directorul general al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, declara nu demult ziarului -Curentul-, ca este de preferat sa transformi un rau-platnic intr-un platitor la zi al contributiei pentru Sanatate – chiar daca metoda presupune datorii definitiv pierdute pentru Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate.
Statistici ridicole la Finante
-Din datele statistice, rezulta ca numarul agentilor economici inregistrati la Directia Generala a Finantelor Publice si a controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) este de 799.369, in timp ce numarul celor luati in evidenta caselor de asigurari de sanatate este de 623.791, fapt care determina colectarea unor sume mult mai mici decat cele reale. In ceea ce priveste alte categorii de contribuabili la FASS, numarul inregistrat la nivelul caselor de asigurari de sanatate este de 1.337.964, fata de cel din statistica DGFPCFS, care este de 135.230-, precizeaza comunicatul CNAS.
Oricat de ridicole si, totodata, aberante ar parea statisticile, realitatea este ca Ministerul Finantelor habar nu au ce sume trebuie sa intre in FASS. Culmea este ca executia bugetara se calculeaza dupa evidentele DGFPCFS, si nu dupa cele ale CNAS, care sunt corecte.
In conditiile date, calculele dupa care se realizeaza finantarea sistemului de sanatate nu concorda cu realitatea din teritoriu, motiv pentru care banii repartizati sunt de fiecare data prea putini.
CNAS explica situatia
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate afirma ca numarul contribuabililor este mult mai mare in evidentele caselor de asigurari de sanatate din cauza faptului ca o buna parte dintre ei nu au tangenta cu obligatiile la bugetul de stat. Este vorba despre persoanele fara venituri, care trebuie sa faca dovada ca sunt asigurati pentru a putea beneficia de asistenta medicala, taranii scutiti la plata impozitului pe venitul agricol si persoanele straine nerezidente in Romania – bineinteles, strainii care solicita servicii de sanatate. Toate aceste categorii platesc, conform legii, contributia de sanatate direct caselor de asigurari de sanatate judetene sau din Bucuresti.
Cifrele din baza de date a CNAS sunt exacte, pentru ca monitorizarea s-a facut in urma unor numeroase controale. Numai in luna februarie 2002, inspectorii CNAS au efectuat 4.730 de controale si verificari la nivelul caselor de asigurari de sanatate, in conditiile existentei a 126.739 debitori la FASS. In urma derularii procedurilor de executare silita, in aceeasi luna s-a recuperat suma de 172,85 miliarde de lei.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
