Ovidiu Bujor – medicul care a dat viata proiectului -Himalaya 1985-

Un grup de alpinisti romani impreuna cu medicul Ovidiu Bojor, cercetator stiintific principal si expert ONU, au dat viata proiectului -Himalaya 1985-, avand ca obiectiv escaladarea unui varf de peste 7.000 de metri inaltime. Dupa mai bine de doua decenii, academicianul Bojor ne-a destainuit cele mai pregnante amintiri, retraind aventura himalaiana.

-Intrevederea cu alpinistii de la AS Grivita am avut-o inaintea plecarii mele timp de un an si jumatate in Nepal, in calitate de expert ONU pentru aceasta tara. Era a patra misiune in Nepal, unde am organizat si condus expeditii stiintifice in Lantang-Himal, Sisne-Himal, Ganesh-Himal si Gurja-Himal. Scopul expeditiei alpine era escaladarea varfului Gurja-Himal, de 7.193 de metri, unul dintre varfurile dificile din Himalaya nepaleza. In paralel cu expeditia alpina, am condus intr-o zona mai mare si o expeditie stiintifica de cartare si cartografiere a resurselor vegetale-, povesteste Bojor cu privire la scopul expeditiei.

Peste 1.000 de specii de plante identificate

-Nepalul este tara marilor contraste, peste 16 milioane de nepalezi formand vreo 26 de grupuri etnice, ce alcatuiesc o comunitate ce traieste intr-o perfecta unitate si intelegere. Mare parte a teritoriului, situat in zona subtropicala, e ocupat de munti. Cu toate acestea, 95% din populatie isi castiga existenta din agricultura, pe care o practica pana la 3.500 de metri altitudine, in terase irigate-, a precizat medicul.

Bojor sustine ca, datorita climei, in Nepal s-a dezvoltat o flora deosebita, pe care se bazeaza medicina populara locala, cu foarte vechi traditii. -In cele patru campanii, am studiat cu atentie datele medicinei populare locale si posibilitatile de folosire a acesteia pentru dezvoltarea unei industrii farmaceutice moderne. Am identificat astfel peste 1.000 de specii de plante, care, prin intermediul tehnicii farmaceutice moderne, se vor transforma in medicamente-.

300 de metri altitudine pe zi

Potrivit medicului Ovidiu Bojor, in Himalaya, marsurile de apropiere de munte dureaza intre 15 si 17 zile de mers pe jos, in conditii grele de clima si de drum, iar de multe ori, intr-o zi de mers nu se castiga mai mult de 300 de metri altitudine.

-Marsul de apropiere de Gurja-Himal a fost foarte dificil pentru alpinistii romani, neobisnuiti cu caldurile subtropicale, de 38 de grade Celsius la umbra. Apa era infestata, in zona fiind epidemie de febra tifoida, dizenterie si holera. Expeditia s-a deplasat in bazinul raului Darzinge Khola, iar apoi, traversand trecatoarea Buzdunge Bara (4.500 m), am instalat prima tabara de baza permanenta, la confluenta raurilor Thar Khola si Kaphe Khola-, spune Bojor. El a completat ca -la 10 mai 1985, am instalat in bazinul superior al raului Kaphe Khola tabara de baza alpina avansata, pe piciorul ghetarului, la 4.700 m, la sud de varful Churen Himal. In urmatoarele cinci zile, au fost instalate Tabara 2, la 5.750 m, si Tabara 3, la 6.500 m, in conditii grele, de pana la minus 20 de grade Celsius noaptea, cu vanturi puternice, caderi de grindina si vizibilitate redusa dupa-amiaza-.

Varful Gurja-Himal, cucerit in doua asalturi succesive

In ceea ce priveste riscurile la care s-au expus in timpul expeditiei, conform doctorului, ziua, temperatura urca la plus 28 de grade, se produceau avalanse si aproape incontinuu caderi de gheata amestecata cu roci. -Am reusit insa sa cucerim varful Gurja-Himal in doua asalturi succesive, la 17 si 18 mai. Dintre alpinistii romani, primul care a cucerit varful a fost Marin Marcis. Din pacate, bucuria a fost umbrita de moartea doctorului Cezar Vargulescu, intr-o tentativa temerara de escaladare-, isi aminteste cu lacrimi in ochi Bojor.

Revenind la misiunile din Nepal, scopul expeditiilor era de a evalua potentialul economic al plantelor medicinale din Himalaya nepaleza, in vederea crearii primei industrii pe baza de plante in aceasta tara, tinand cont de legile ocrotirii naturii.