Primariile de la tara risca sa ramana pe drumuri din cauza retrocedarilor

Autorităţile române par să întâmpine dificultăţi mari în a face faţă retrocedărilor pentru care statul nu a găsit formule compensatorii. Aşa de pildă, instituţiile publice din judeţul Alba care funcţionează în sedii retrocedate nu au bani să plătească chiriile, circa 6 milioane de lei noi anual, către foştii proprietari. După cum reiese din ultimele analize, în unele cazuri falimentul primăriilor pare iminent.

Primăria comunei Jidvei trebuie să achite peste 500 milioane de lei noi pe an pentru sediul în care funcţionează, precum şi pentru clădirile şcolii generale sau a căminului cultural. Însă cea mai scumpă chirie, peste trei milioane de lei noi, trebuie să plătească anual Primăria Blaj. Aici au fost retrocedate Bisericii Greco-Catolice Colegiul -Inochentie Micu Klein-, al doilea ca mărime din judeţ, alte două licee, două grădiniţe, sediul primăriei unei localităţi aparţinătoare şi mai multe hectare de teren. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Dan Coriolan Simedru, nu există posibilităţi financiare de achitare a acestor chirii. Simedru a precizat că autorităţile au retrocedat, cum era şi firesc, aceste imobile, dar nu sunt posibilităţi financiare pentru plata chiriilor şi, de asemenea, nu sunt posibilităţi financiare să se ridice altele în locul lor, dacă nu se vrea plata chiriilor. Pe de altă parte, în Alba Iulia, din cele cinci imobile în care funcţionau sediile Direcţiei de Cultură, ale Casei de Pensii sau Direcţiei Generale de Protecţie a Copilului, s-a reuşit până acum cumpărarea a două sedii. Însă nu toate localităţile din judeţ au posibilităţi financiare de cumpărare a unor clădiri. Reprezentanţii administraţiei judeţene încearcă acum să intervină pe lângă Guvern pentru alocarea unor fonduri pe care să le direcţioneze către plata chiriilor. Se doreşte însă, pe viitor, cumpărarea sediilor, deoarece soluţia chiriei este una extrem de costisitoare.

Restituiri în natură

În acelaşi context, imobilul în care funcţionează Judecătoria Reghin va fi restituit fostului proprietar, Deutsch Iuliu. El a solicitat restituirea în natură a imobilului respectiv, iar cererea sa se află în curs de finalizare la Comisia pentru soluţionarea cererilor de restituire în natură sau prin echivalent a unor imobile deţinute de Ministerul Justiţiei. De la data emiterii deciziei de restituire, noul proprietar are obligaţia, conform legii, de a menţine destinaţia actuală a imobilului pe o durată de 3 ani, perioadă în care va beneficia de o chirie ce va fi stabilită potrivit Hotărârii de Guvern nr.1886/2006. În cazul în care, după scurgerea celor 3 ani, proprietarul se decide să înstrăineze imobilul, chiriaşul, adică Ministerul Justiţiei, va avea drept de preempţiune asupra clădirii. În eventualitatea în care fostul proprietar nu va dori să înstrăineze imobilul cu pricina, Ministerul Justiţiei va trebui să achiziţioneze sau să construiască un nou sediu pentru Judecătoria Reghin. Imobilul în care funcţionează Judecătoria Reghin a fost preluat de Ministerul Justiţiei în 1994, în baza Protocolului încheiat cu RAGCL Reghin.

Piste false

Reprezentanţii din teritoriu au dezvăluit faptul că proprietarii sunt trimişi în mod abuziv spre Fondul Proprietatea, în condiţiile în care există destul teren disponibil, astfel încat retrocedările în unele situaţii pot fi făcute în natură. Numai în judeţul Braşov sunt disponibile aproximativ 6.000 de hectare. De exemplu, în comuna Dumbrăviţa, peste 50 de persoane ar trebui să primească terenul fostei IAS, dar li s-a comunicat faptul că vor primi acţiuni la Fondul Proprietatea. După ce au contestat decizia, Administraţia Domeniilor Statului a cerut din nou măsurători, tot pe cheltuiala foştilor proprietari, astfel că tergiversarea soluţionării dosarelor ar putea dura chiar şi caţiva ani.

Cetăţenii străini ne -cotropesc- ţara

În aceeaşi ordine de idei, la Prefectura Neamţ s-au adunat foarte multe cereri de retrocedare a unor proprietăţi confiscate de regimul comunist. În unele cazuri se solicită bunurile în natură, în altele foştii proprietari cer despăgubiri. Spre exemplu, familia lui Dimitrie Sturdza, reprezentată de prinţesa Greta Marie Kristine Kvaal, a solicitat despăgubiri terenuri, imobile, mori, cârciumi, un conac şi un fost hotel din comuna Ceahlău, judeţul Neamţ, solicitarea ridicându-se la 670.000 de dolari. Pe de altă parte, Lucy Finnston, din SUA, moştenitoarea Elenei Calmuschi, a cerut despăgubiri de 500.000 de dolari pentru un hectar de teren în municipiul Piatra Neamţ, pe care sunt situate hotelurile -Central- şi -Bulevard-, alături de alte edificii.