Romania a devenit unul din locurile unde mii de persoane, nevoite sa parasesca tara de origine din pricina persecutiilor sau a conflictelor armate, se stabilesc incercand sa se adapteze cu noile conditii. Nu poti spune ca exista diferente mari intre un refugiat si un cetatean roman, poate doar in ceea ce priveste culoarea pielii. Or, asta nu mai este demult o crima.
De multe ori, cei care ajung in Romania si cer azil nu isi pot permite sa inchirieze locuinte sau sa se angajeze. Drumul este costisitor si toate economiile lor sunt investite in speranta de a trai intr-un loc unde libertatea de exprimare si cea a religiilor sunt intr-o mare masura respectate.
Refugiatii sunt ajutati de statul roman, care le ofera posibilitatea de a locui impreuna cu familiile lor intr-unul din centrele speciale. In Bucuresti exista doua astfel de centre, unde locuiesc cativa zeci de refugiati veniti din Somalia, Irak, Afganistan, Rusia, Bangladesh, Pakistan, Iran sau tarile din vechea Iugoslavie.
Oficiul National pentru Refugiati in colaborare cu Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati a organizat recent pentru un grup de copii de la Centrul de cazare pentru refugiati Bucuresti o excursie de o zi la castelul Bran.
-La noi este razboi-
Printre minorii care au venit in excursie se numara si Honey, o adolescenta de culoare care a venit cu mama ei din Somalia in urma cu sase luni, iar pentru o perioada va locui intr-unul din centrele din Bucuresti. Vorbeste romaneste destul de bine, stalcind doar unele cuvinte. Nu era la prima excursie la castelul Bran, motiv pentru care a preferat sa se plimbe prin imprejurimi.
-La noi este razboi-, este explicatia ei. A venit cu mama sa, tatal ei fiind mort. -In Somalia au ramas rudele, insa noi vrem sa ne intoarcem… poate mai tarziu-, povesteste Honey. Drumul pana in Romania i-a ramas intiparit in memorie, dar prefera sa vorbeasca putin despre asta. -Am venit pana in Turcia, apoi ne-au dus cu masina in Republica Moldova, iar de acolo am venit pe jos in Romania. Noi am platit turci sa ne aduca pana in Republica Moldova.-
Zambeste retinut si nu pare impresionata de nimic, fara a se feri insa de compania celorlalti copii. Ea este cea care ii ajuta pe alti doi adolescenti somalezi sa tina legatura cu restul grupului. Cei doi nu vorbesc romaneste si sunt veniti in Romania de la inceputul anului.
Se adapteaza foarte usor
Fratii Ramis, de 14 ani, si Rosa, 12 ani, provin dintr-o familie numeroasa care a parasit Irakul in urma cu sase ani. Nici nu ai spune ca s-au nascut in alta parte decat in Romania. Nu isi mai amintesc cum au ajuns in tara noastra, pentru ca erau prea mici. Rosa spune ca a uitat limba ei de acasa, insa abia mai tarziu aflu ca, de fapt, ea are un rol important la centru, cel de translator pentru irakienii care nu vorbesc romaneste. Amandoi spun ca au reusit sa se adapteze foarte usor si ca nu au probleme la scoala.
Iuri, in varsta de 14 ani, este venit din Rusia cu cativa ani in urma. -Tatal meu avea probleme acolo, insa eu nu am voie sa vorbesc despre asta. In centru ne-am mutat acum sase luni, pentru a doua oara. Cand am venit in Romania, am stat in centru cateva luni, apoi ne-am mutat de vreo doua ori. Ne-am intors de fiecare data in centru. De exemplu, vara trecuta am stat la mare-, marturiseste Iuri.
Vechile obiceiuri nu s-au pierdut, baiatul povestind ca joaca des sah cu tatal sau. -Acum nu mai am timp, insa o buna perioada de timp, chiar si dupa ce ne-am mutat, jucam cu tatal meu, dupa micul dejun, sah-.
Gena are 12 ani si este din vechea Iugoslavie. A reusit sa invete romaneste repede, iar acum poate sa se integreze cu usurinta in orice colectiv. Colegii de la scoala nu ii fac probleme. -Eram foarte mica atunci cand parintii mei au hotarat sa plecam in Romania si nu imi amintesc mare lucru-.
Reprezentantii ONR care au insotit copiii in excursie au sustinut ca in Romania nu exista probleme in privinta integrarii copiilor din alte tari. Mai mult, romanii se dovedesc a fi toleranti si ii accepta foarte usor pe refugiati, indiferent de culoarea pielii sau de religia lor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
