Vedem, citim și auzim de tot mai multe cazuri de tineri care își rezolvă problemele prin violență. Dacă în fazele de început ale educației școlare predomina violența dinspre profesori spre elevi, acum democratizarea sistemului educațional a
antrenat o deplasare a acesteia dinspre elevi spre colegi și chiar spre profesori.
Oare tinerii și-au schimbat atât de mult comportamentul? Sau presa, prin difuzarea repetată a unor astfel de situații, a reușit să inducă această percepție? Adevărul s-ar putea să fie undeva la mijloc. Un lucru este cert însă: tot mai mulți tineri din orașe se transformă în bătăuși stradali. Iar acest fenomen a luat amploare în întreaga lume și, implicit, în România. Un punct de vedere al specialiștilor este acela că, prin violență, tânărul obține recunoașterea și nimeni nu poate trăi fără ea prea mult, deși societatea în care trăim oferă din ce în ce mai puține resurse în acest sens. Pentru cei norocoși, o educație bună și un loc de muncă bun le deschid șansele pentru o recunoaștere mulțumitoare a statutului lor. Lipsa acesteia însă duce la creșterea importanței găștilor ca și sursă de evaluare emoțională. Urmarea: educația se mută în stradă, iar violența este singura posibilitate de a impune respect. Există și alte teorii, cum ar fi cea a lui Sigmund Freud, care spunea că oamenii se nasc cu instinctul de a agresa și de a fi violenți, ca răspuns la frustrări. Iar dacă la acesta se mai adaugă și un mediu în care violența este "la ea acasă", cu un tată bătăuș, și mai adăugăm programele televizate în care violența este preaslăvită, rezultatele le putem vedea direct pe străzi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
