Românii nu au mai avut acces în regim compensat la tratamente noi disponibile în Europa după anul 2007

Statul român trebuie să aloce 94,3 milioane de lei pentru introducerea pe lista a celor 140 de molecule noi care sunt în așteptare încă din anul 2007. Pentru bugetul sănătății creșterea costurilor ar fi doar de 1,5%, conform unui studiu de impact  privind actuali­zarea listei de medicamente compensate.
Dintre moleculele aflate în așteptare, majoritatea sunt destinate tratării cancerului, diabetului, afecțiunilor cardiologice, antibiotice și antivirale, dar sunt și medicamente pentru pacienții care suferă de HIV/SIDA, cu afecțiuni psihice, boli rare sau post-transplant.
„Vorbim de o creștere a bugetului actual alocat medicamentelor compen­sate doar cu 1,5%, sumă comparabilă cu fondurile alocate proiectului pentru construcția sălilor de sport în școli și în licee în anul 2010. Într-adevăr, acela a fost un proiect care a adus multe beneficii copiilor, dar considerăm că acum este momentul să se facă investiții și la capitolul sănătate. Sunt milioane de pacienți în România, care ar beneficia de o recuperare mai rapidă, de un tratament mai eficient, cu mai puține efecte adverse, dacă lista de medicamente compensate ar fi actualizată cu tratamentele noi care sunt în așteptare de mai bine de cinci ani“, a adăugat Dan Zaharescu, Director Executiv Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
În România, pacienții nu au mai avut acces în regim compensat la tratamente noi disponibile în Europa după anul 2007, ceea ce îi situează pe ultimul loc în clasamentul european din acest punct de vedere, așa cum arată studiile de profil. În prezent, au trecut deja mai mult de 1.800 de zile din momentul în care medicamentele noi au fost aprobate, fără ca acestea să fi ajuns încă la pacienții români. Prin comparație, între momentul aprobarii unui medicament de către EMA (Agenția Europeană a Medicamentului) și cel în care acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici, belgienii așteaptă 392 de zile, suedezii 206 zile, iar austriecii 88 de zile.
Descoperirile în medicină sunt cele care au dus la creșterea speranței de viață la nivel european, de la 70 de ani în 1960, la 82 ani în 20102. Datorită acestor progrese, variola a fost eradicată, persoanele infectate cu HIV au acum o speranță de viață de până la 50 de ani, iar riscul de deces al femeilor cu cancer la sân a fost redus cu o treime. Inovația în sănătate a salvat viețile a milioane de oameni și a contribuit la îmbunătățirea vieții pacienților cu afecțiuni cronice.
„Din păcate, medicamentele care au fost compensate în ultimii cinci ani în Europa nu sunt compensate și în România. În felul acesta, se produce un decalaj considerabil între tratamentele disponibile pacienților din alte țări europene și pacienții români, dar și o limitare a drepturilor pacienților la tratamente de ultimă generație“, a declarat Cristian Luțan, Director Executiv Adjunct al ARPIM.
Medicamentele originale sunt rezultatul unui proces de cercetare și dezvoltare, care durează în medie 10- 12 ani. Anual se investesc sume din ce în ce mai mari în cercetarea și descoperirea de medicamente noi, iar la nivel global, în anul 2009, investițiile au fost de 95.2 miliarde dolari.

Andreea Vîrîci